• Web Hosting
• Guestbooks
• Hit Counter
• Forums
• Blogs
• Mailing List
• Free Web Hosting

UTILIZARE  WINDOWS  ME  ŞI  WINDOWS  XP

FOLOSIRE  PC : 

Autor : Alexandru Bogdan Munteanu

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

FOLOSIREA  UNITATII  CD-ROM

    CD-ROM ("CD read only memory" - CD obisnuit) sint CD-urile care pot fi doar citite, de pe care se pot transfera date, dar pe care nu se pot scrie alte date in afara celor deja existente. Acest CD-uri sint fabricate folosind doua metode si anume: metoda matritarii si metoda arderii. Matritarea implica folosirea unei matrite (model - tipar) pentru inscriptionarea datelor pe CD-uri si este utilizata pentru fabricarea unor cantitati mari de CD-uri. Aceasta metoda este folosita pentru CD-urile originale ale softurilor sau pentru CD-urile care insotesc revistele sau cartile. Metoda "arderii" implica folosirea unei raze laser pentru inscriptionarea datelor pe CD-uri si este folosita pentru fabricarea unor cantitati limitate de CD-uri. Aceasta metoda este folosita pentru CD-urile pe care utilizatorii isi creaza copii de siguranta ale datelor de pe calculator sau pentru CD-urile folosite pentru stocarea de fisiere diverse (de ex. fisiere muzicale in format mp3, filme, etc.). Pentru a putea folosi CD-urile este nevoie de o unitate CD-ROM montata in calculator.

    CD-R ("CD recordable" - CD inscriptibil) sint CD-urile virgine ("blank") care pot fi inscriptionate o singura data. Metoda de inscriptionare este cea prin "arderea" cu o raza laser. In momentul in care CD-ul a fost inscriptionat cu niste date el se transforma in CD-ROM, pentru ca o alta inscriptionare nu mai este posibila. Acest tip de CD-uri este foarte popular in rindurile utilizatorilor de calculatoare pentru ca le permite sa isi creeze singuri CD-uri la un pret foarte mic. Pentru a putea inscriptiona CD-urile de tip CD-R este nevoie de o unitate CD-RW montata in calculator. O astfel de unitate functioneaza si pe post de unitate CD-ROM, adica poate citi orice fel de CD-uri indiferent de modul lor de inscriptionare.

    CD-RW ("CD rewritable" - CD reinscriptibil) sint CD-urile care pot fi inscriptionate de mai multe ori la rind. Datele scrise pe un CD-RW pot fi sterse in intregime si inlocuite cu altele, acest ciclu putindu-se repeta de un numar mare de ori. Metoda de inscriptionare este cea prin "arderea" cu o raza laser. Acest tip de CD-uri este folosit in special pentru crearea repetata de copii de rezerva ale datelor importante de pe un calculator. Pretul lor este insa mai mare decit al CD-urilor de tip CD-R. Pentru a putea inscriptiona CD-urile de tip CD-RW este nevoie de o unitate CD-RW montata in calculator. O astfel de unitate functioneaza si pe post de unitate CD-ROM adica poate citi orice fel de CD-uri indiferent de modul lor de inscriptionare.

    Manipularea CD-ului trebuie sa se faca cu atentie pentru a nu zgiria CD-ul si pentru a nu-l scapa din mina. Se deschide carcasa CD-ului si apoi se apasa (usor) cu degetul mare pe dispozitivul de fixare (rozeta centrala) pentru a mobiliza CD-ul. Apucarea CD-ului trebuie sa se faca punind degetele miinii pe marginile lui, in asa fel incit pulpele degetelor sa nu vina in contact cu suprafata CD-ului.

    Introducerea unui CD intr-o unitate optica se face foarte simplu. Utilizatorul apasa pe butonul de ejectare a sertarului unitatii si dupa ce acesta din urma a iesit, utilizatorul pozitioneaza CD-ul in sertar si apasa butonul de introducere a sertarului in unitate. Din acest moment unitatea citeste CD-ul, iar utilizatorul poate accesa datele cu ajutorul interfetei puse la dispozitie de producatorul CD-ului sau le poate accesa din interiorul Windows Explorer.

    Un CD este un disc plat de plastic si ca orice disc are doua feţe. Diferentierea fetelor este importanta pentru ca la introducerea CD-ului in unitatea optica (CD-ROM, CD-RW), acesta trebuie pozitionat intr-un anumit fel pe sertarul unitatii optice pentru a putea fi folosit :

•     Un CD matritat (de ex. cele din reviste) are imprimat pe una din fete o imagine colorata care contine elemente de identificare (numele revistei, numarul acesteia, continutul, etc.) iar cealalta fata este reflectorizanta (ne putem privi in ea ca in oglinda) si de obicei este colorata argintiu. CD-urile matritate trebuie pozitionate in unitatea CD-ROM cu fata argintie in jos (deci cu imaginea in sus).
•     Un CD inscriptionat prin ardere (sau virgin) are imprimat de obicei pe una din fete un model simplu care contine elemente de identificare (numele producatorului, capacitatea CD-ului in MB, o zona in care putem completa continutul CD-ului, etc.) iar cealalta fata este reflectorizanta si este colorata intr-o nuanta de auriu, verde sau albastru. CD-urile inscriptibile trebuie pozitionate in unitatea CD-ROM cu fata reflectorizanta (si colorata) in jos, deci cu fata de identificare in sus. Exista insa si CD-uri inscriptibile foarte ieftine care se numesc "no-name" ("fara numele [producatorului]") si care nu au o fata de identificare propriu-zisa care sa contina elemente de identificare a producatorului sau a capacitatii CD-ului. La aceste CD-uri de obicei doar una din fete este reflectorizanta, cealalta fiind mată, iar pozitionarea corecta a CD-ului este cu fata reflectorizanta (si colorata) in jos. In cazul foarte rar in care ambele fete sint reflectorizante pozitionam CD-ul cu fata colorata in jos.

    Majoritatea CD-urilor folosite de un utilizator de calculator sint de tipul CD-urilor de date ("Data CD's") care pot contine orice tip de fisiere (text, filme, muzica, poze, etc.) care este folosit de calculator. O unitate optica de calculator poate citi insa si asa-numitele CD-uri audio ("Audio CD's), care contin melodii in format CDA. CD-urile audio sint CD-urile care pot fi citite de unitatile CD prezente in echipamentul electronic de redare a muzicii (combine audio, etc.). Unitatile CD din combinele audio nu sint identice in functionalitate cu unitatile CD-ROM din calculatoare, pentru ca ele nu pot citi decit un numar limitat de formate audio (multa vreme nu au putut citi decit formatul CDA) si bineinteles nu pot fi folosite pentru citirea CD-urilor cu date. Unitatile CD din combinele audio produse in ultimii ani pot sa citeasca in afara de CDA si citeva formate de fisiere audio folosite de softurile pentru calculator (de ex. formatele MP3 si WMA).

    Unitatea optica (CD-ROM, CD-RW) are pe panoul frontal (partea din fata) citeva elemente importante pentru folosirea ei :

•     Butonul de ejectare si de introducere a sertarului : este butonul situat la extremitatea dreapta a unitatii optice. Apasam pe el pentru ca sertarul sa iasa din unitate si dupa ce am pus CD-ul in sertar apasam din nou butonul pentru a introduce sertarul in unitate. Acest buton are si functia de a opri momentan (pauza) redarea CD-urilor audio (format CDA).
•     Butonul de redare/salt peste melodii pentru CD-urile audio : Dupa introducerea unui CD Audio (format CDA) putem sa ascultam muzica de pe acesta fara ajutorul unui soft specializat (Windows Media Player, etc.). Pentru aceasta apasam butonul de redare/salt ("play/skip") si CD-ul va porni de la prima melodie. Pentru a ajunge la o melodie fara a le asculta pe cele anterioare, apasam butonul redare/salt pina ajungem la melodia dorita. Unii producatori de unitati optice au renuntat la acest buton din motive de scadere a pretului, dar in special pentru ca el este folosit foarte rar de catre utilizatori.
•     LED-ul indicator de stare : Este o dioda luminescenta ("light emiting diode -LED") care ne indica starea unitatii optice. Dioda se aprinde atunci cind introducem un CD in unitate si aceasta incepe citirea datelor de pe CD. Ulterior lumina se stinge dar se va reaprinde ori de cite ori sint citite date de pe CD (de ex. atunci cind sint incarcate de pe CD texturile sau sunetele unui joc). La citirea CD-urilor audio dioda se aprinde intermitent ("clipeste"). Daca LED-ul nu se aprinde dupa ce am introdus un CD inseamna ca fie unitatea este defecta, fie cel mai probabil autopornirea ("Autostart") CD-ului este dezactivata sau am introdus CD-ul invers.
•     Orificiul pentru ejectarea de urgenta : Este o mica gaura situata sub sertarul unitatii. Vom apela la ea daca ni s-a blocat un CD in unitate si nu mai putem sa-l scoatem. Va trebui sa inchidem calculatorul si apoi sa folosim o sirma subtire (sau o agrafa indreptata) pentru a ejecta sertarul. Introducem agrafa (sirma) in gaura si apasam pina cind sertarul incepe sa iasa dupa care tragem cu mina de sertar (fara a forta) pentru a-l scoate complet si a inlatura CD-ul blocat.
•     Rotita de reglare a volumului : Ne permite sa reglam volumul de redare in cazul unui CD audio (CDA) pe care il ascultam cu ajutorul castilor conectate la mufa jack de pe unitatea optica. Unele unitati au in loc de rotita doua butoane pentru ajustarea in sus si in jos a nivelului de sunet. Rotita este functionala doar la redarea CD-urilor audio si doar in situatia in care am setat in Windows optiunea de dezactivare a sunetului digital care implica deci folosirea sunetului analog.
•     Mufa jack pentru iesirea sunetului : Ne permite sa conectam o pereche de casti sau niste difuzoare la unitatea CD-ROM pentru a asculta un CD audio. Mufa este functionala doar la redarea CD-urilor audio in situatia in care am setat in Windows optiunea de dezactivare a sunetului digital (folosirea sunetului analog). Aceasta mufa este foarte rar folosita pentru ca este preferabil sa conectam castile (difuzoarele) la mufa "Line Out" de pe placa de sunet.

    Utilizarea unitatii CD-rom consta in introducerea unui CD si accesarea datelor de pe acesta. In mod obisnuit CD-urile matritate (sau CD-urile inscriptibile care sint copii ale unor CD-uri matritate) au un program de explorare a continutului CD-ului, care este lansat imediat dupa introducerea CD-ului in unitate. Putem folosi acest program care de cele mai multe ori imita functionalitatea unui explorator de pagini web (de ex. Internet Explorer) sau putem folosi Windows Explorer pentru a inspecta continutul CD-ului. Pentru a vedea continutul unui CD-ROM lansam in executie WE si facem clic pe numele CD-ului care apare in compartimentul din stinga al WE. In compartimentul din dreapta al WE vor fi afisate dosarele si fisierele prezente pe CD, elemente cu care putem sa facem citeva din operatiile obisnuite (deschidere, lansare in executie, copiere) in timp ce alte operatii nu sint posibile (mutarea, stergerea, modificarea continutului unui fisier). Cu alte cuvinte dosarele sau fisierele de pe un CD-ROM pot fi doar "citite", adica sint de tipul "read-only".

    Cele mai multe CD-uri care contin softuri comerciale (de ex. jocuri) lanseaza automat procedura de instalare a softului in momentul in care CD-ul este introdus in unitate, deci tot ce trebuie sa facem este sa ducem la bun sfirsit instalarea. Unele softuri mai mari vin pe mai multe CD-uri si de aceea este nevoie ca pe parcursul instalarii sa schimbam CD-ul aflat in unitate cu CD-ul de instalare urmator. Majoritatea softurilor care sint instalate de pe CD-uri nu au nevoie de prezenta CD-ului in unitate, o data ce softul a fost instalat pe hardisc. O exceptie notabila sint jocurile, care in marea lor majoritate necesita prezenta CD-ului in unitate, chiar daca toate fisierele necesare functionarii jocului au fost instalate pe hardisc.

    In momentul in care dorim sa scoatem un CD din unitate va trebui ca mai inainte sa inchidem programul autolansat la introducerea CD-ului, ferestrele WE in care este afisat continutul CD-ului, ca si orice program de pe CD care este lansat in executie si sa asteptam terminarea oricarei operatii cu fisierele de pe CD (copierea). Aceste masuri trebuie luate pentru ca daca scoatem CD-ul inainte de a face operatiile amintite mai sus, riscam sa producem instabilitatea sistemului si aparitia unui mesaj de eroare, care ne poate obliga sa repornim sistemul pentru a-l aduce din nou la starea de stabilitate. Pentru a scoate CD-ul apasam pe butonul de ejectare a sertarului, luam CD-ul din sertar si inchidem sertarul apasind din nou pe buton. Este recomandat sa scoatem CD-ul din unitate inainte de a inchide complet calculatorul ("power off" - "shut down").

    Din punctul de vedere al fiabilitatii si al rezistentei, CD-urile sint niste medii de stocare foarte bune. Datele inscriptionate pe ele (prin matritare sau ardere) rezista ani de zile, bineinteles acest lucru depinzind si de calitatea CD-ului si de conditiile in care este tinut si manipulat. Este totusi recomandat ca in cazul in care avem niste CD-uri cu date importante sa facem copii dupa ele o data la citiva ani, pentru a fi siguri ca datele stocate nu vor fi afectate de degradarea CD-urilor care survine (intr-o mai mica sau mai mare masura) o data cu timpul.

    Pastrarea CD-urilor trebuie sa se faca in carcase de plastic, pentru a se evita zgirierea lor. Trebuie evitata introducerea in unitatea CD-ROM a unor CD-uri foarte zgiriate, patate sau deformate. De asemenea trebuie evitata lipirea de etichete pe CD, pentru ca daca procedam in acest fel centrul de greutate al CD-ului se schimba si ca urmare rotatia lui in unitate va fi afectata in mod negativ, existind riscul defectarii unitatii. Datele scrise pe un CD nu sint sensibile la actiunea magnetilor (de ex. cei din difuzoarele calculatorului) spre deosebire de datele scrise pe dischete. Catalogarea datelor de pe CD-urile inscriptibile se poate face foarte usor, scriind pe scurt continutul CD-ului pe suprafata mată a acestuia cu ajutorul unor carioci speciale (a caror cerneala se usuca foarte repede si este rezistenta la caldura care se degaja in timpul rotatiei CD-ului in unitate). Cele mai multe CD-uri inscriptibile au pe fata mată (fata de identificare) citeva linii care ne permit sa scriem mai ordonat.

FOLOSIREA  UNITATII  DE  DISCHETA

    O discheta este formata dintr-o carcasa subtire de forma patrata, care adaposteste un disc de plastic moale (care se poate indoi foarte usor) care are suprafetele acoperite de o substanta magnetica. Carcasa are o parte culisanta (din metal sau plastic) care se poate da la o parte (tragind de ea usor cu degetele) revelindu-ne in acest fel o parte din discul de plastic. Carcasa are doua fete care se deosebesc usor pentru ca una din ele prezinta citeva elemente de identificare (numele producatorului, citeva date tehnice despre discheta, eventual o eticheta) iar cealalta are un decupaj in forma de cerc, prin care se vede un mic disc de metal care este atasat de discul de plastic din interiorul carcasei.

    Stocarea datelor pe o discheta se face dupa un principiu similar cu stocarea datelor pe hardisc, cu mentiunea ca discul de plastic este asimilabil platanului hardiscului. Capul de scriere/citire a datelor nu se afla insa pe discheta ci in interiorul unitatii de discheta, la fel ca si motorul care pune in miscare discul de plastic pentru a putea fi accesate datele de pe el. In momentul in care am introdus discheta in unitate ea este fixata, partea culisanta este data la o parte si apoi discul de plastic este pus in miscare. Capul de citire/scriere al unitatii se misca deasupra discului de plastic si citeste datele de pe disc sau schimba starea de magnetizare a unor portiuni de pe disc in scopul scrierii de date sau a stergerii lor.

    O discheta poate avea doua stari, in functie de modul in care se poate lucra cu datele de pe ea. Daca datele de pe discheta pot fi atit citite cit si modificate (de ex. fisierele si dosarele pot fi deschise si continutul lor poate fi schimbat) atunci discheta este in starea "citit/scris" ("read/write"), adica sint permise atit citirea datelor cit si scrierea de noi date sau rescrierea-modificarea celor deja existente. Daca datele de pe discheta pot fi doar citite (de ex. fisierele si dosarele pot fi deschise dar continutul lor nu poate fi schimbat) atunci discheta este in starea "exclusiv scris" ("read only"), adica este permisa doar citirea datelor insa nu si scrierea de noi date sau rescrierea-modificarea celor deja existente. Trecerea intre cele doua stari se face foarte simplu cu ajutorul unui glisor din plastic, care se afla intr-un mic spatiu pe marginea dischetei opusa celei pe care se afla partea culisanta. Glisorul poate fi mutat fie cu ajutorul unghiei fie cu ajutorul virfului unui pix, insa el trebuie mutat intr-o parte sau alta pina la capat. Atunci cind glisorul se afla pe marginea dischetei (putem sa ducem discheta in zare si sa privim prin mica gaura creata) discheta se afla in starea "exclusiv scris" ("read only"), adica este protejata la scriere ("write protected"). Atunci cind glisorul se afla in partea opusa marginii dischetei (acopera gaura prezenta in carcasa dischetei astfel ca nu putem privi prin ea) discheta se afla in starea "citit/scris" ("read/write"), adica este posibila atit citirea cit si scrierea de date. In starea "exclusiv scris" discheta este similara cu un CD-ROM, iar in starea "citit/scris" este similara cu un hardisc.

    Unitatea de discheta are pe panoul frontal (partea din fata) citeva elemente importante pentru folosirea ei :

•     Fanta unitatii : Este locul de introducere si de scoatere a dischetei.
•     Butonul de ejectare a dischetei : Este folosit pentru a scoate discheta din unitate.
•     LED-ul indicator de stare : Este o dioda luminescenta ("light emiting diode -LED") care ne indica starea unitatii de discheta. Dioda se aprinde atunci cind introducem o discheta in unitate si ulterior se stinge, dar se va reaprinde ori de cite ori sint accesate sau modificate datele de pe discheta. Pe timpul cit LED-ul de stare este aprins nu trebuie incercata scoaterea dischetei din unitate pentru ca riscam sa deterioram unitatea si/sau discheta.

    Utilizarea unitatii de discheta consta in introducerea unei dischete si accesarea datelor de pe aceasta. Discheta se introduce in fanta unitatii tinind-o cu fata de identificare in sus (deci cu fata pe care se vede micul disc de metal in jos) si cu partea culisanta inainte. Pe fata de identificare a tuturor dischetelor este desenata o mica sageata care ne arata partea din discheta care trebuie sa intre prima in unitate. Introducem discheta in fanta pina cind este vizibila doar marginea sa si apoi o impingem cu degetul mare pina cind se aude un sunet metalic si discheta a disparut in interiorul unitatii. In acel moment discheta este fixata in unitate si este gata de a fi folosita.

    Continutul dischetei devine vizibil in compartimentul din dreapta al ferestrei Windows Explorer in momentul in care facem clic pe elementul ("3 1/2 Floppy (A:)"), care simbolizeaza unitatea de discheta in compartimentul din stinga al ferestrei WE. Daca discheta este protejata la scriere putem copia dosare si fisiere, le putem deschide (dar nu le putem modifica) si putem lansa in executie programele prezente pe discheta. Evident, daca dorim sa modificam fisierele prezente pe discheta schimbam starea dischetei sau le copiem pe hardisc. Daca discheta nu este protejata la scriere putem copia si muta dosare si fisiere, le putem deschide (dar si modifica), le putem sterge si putem lansa in executie programele prezente pe discheta. Scrierea datelor pe discheta este insotita de un sunet sacadat care se transforma intr-un sunet prelung (dar de mica durata) atunci cind scrierea datelor a fost terminata.

    Pentru a putea folosi o discheta ea trebuie in prealabil formatata, proces prin care devine apta pentru a fi scrise date pe ea. Explicarea procesului de formatare a fost facuta atunci cind a fost luata in discutie formatarea hardiscurilor. Toate dischetele virgine (noi) sint formatate de producatorul lor in asa fel incit utilizatorul le poate folosi fara a le mai formata si el. Pe de alta parte uneori este necesar ca utilizatorul sa formateze o anumita discheta pentru a sterge complet datele de pe ea sau pentru a incerca sa remedieze unele defectiuni in functionarea dischetei. Din aceasta cauza invatarea procedurii de formatare a unei dischete este esentiala. O discheta poate fi formatata in mod repetat fara a-si pierde capacitatea de a stoca date, insa este recomandat sa formatam discheta doar daca este absolut necesar. Inainte de a formata discheta trebuie sa ne asiguram ca nu este protejata la scriere, altfel va apare un mesaj de eroare.

    Pentru a formata o discheta facem clic dreapta pe elementul "3 1/2 Floppy" din compartimentul din stinga al ferestrei WE si apoi facem clic pe optiunea "Format" din meniul contextual. Va apare fereastra de formatare a dischetei care are mai multe sectiuni. In sectiunea "Capacity" ("capacitate") putem alege dimensiunea totala a fiserelor care pot fi stocate pe discheta, avind de ales intre variantele 1,44 MB (recomandat) sau 720 KB. In sectiunea "Format Type" ("tipul formatarii") putem alege procedura de formatare, avind de ales intre variantele "Quick" ("rapida") si "Full" ("completa"). Formatarea de tip "Quick" dureaza citeva secunde si se rezuma la stergerea fisierelor de pe discheta, de aceea este recomandata in situatia in care discheta respectiva nu ne-a creat probleme pina atunci. Formatarea de tip "Full" dureaza ceva mai mult de un minut si pe linga stergerea fisierelor este efectuata si scanarea dischetei pentru descoperirea "sectoarelor defecte" ("bad sectors"), pe care nu mai pot fi scrise date. Este recomandata daca discheta ne-a creat probleme de genul imposibilitati citirii datelor scrise pe ea. Ambele metode de formatare duc la stergerea tuturor datelor de pe discheta, deci este recomandat sa copiem datele de care avem nevoie pe hardisc inainte de inceperea formatarii, urmind ca ulterior sa le recopiem eventual pe discheta. In sectiunea "Label" ("eticheta") putem scrie un titlu pentru discheta. Dupa ce am terminat de configurat optiunile facem clic pe butonul "Start" si formatarea va incepe. La terminarea ei va apare o fereastra in care este prezentat rezultatul formatarii (spatiul disponibil de pe discheta si eventualele sectoare defecte) pe care o inchidem facind clic pe butonul "Close". Daca dorim sa intrerupem formatarea aflata in desfasurare va trebui sa facem clic pe butonul "Cancel". Dupa terminarea formatarii inchidem fereastra de formatare si utilizam discheta pentru a scrie date pe ea.

    In momentul in care am terminat lucrul cu discheta apasam pe butonul de ejectare si o parte din discheta va iesi prin fanta unitatii. Apucam aceasta parte si scoatem discheta din unitate. Discheta nu poate fi scoasa atita timp cit ea se afla in uz (de ex. sint copiate fisiere pe ea sau de pe ea). Va trebui sa asteptam ca dioda luminescenta sa se stinga inainte de a incerca sa scoatem discheta.

    Discheta este un mediu de stocare convenabil (pentru ca dischetele costa foarte putin) dar nu si foarte fiabil. Unele dischete (indiferent de producator) vor genera mai devreme sau mai tirziu mesaje de eroare permanente, legate de faptul ca dischetele respective nu pot fi citite si este recomandata formatarea lor. Chiar si in aceasta situatie unele dintre ele nu vor mai putea fi folosite. Dischetele sint sensibile la actiunea magnetilor si de aceea este recomandat sa nu fie plasate in apropierea acestora, de exemplu este bine sa nu le sprijinim de difuzoare. Este recomandat sa nu se stocheze pe dischete date importante si daca totusi se stocheaza este recomandat sa se creeze mai multe dischete cu un continut identic, pentru a avea o rezerva in cazul in care una din dischete se strica. Dischetele au un spatiu mic de stocare si de aceea se preteaza in special la stocarea de fisiere de tip text (cu extensia txt, rtf, doc, etc.), pe care trebuie sa le arhivam in prealabil pentru a putea stoca un numar de fisiere mai mare. Programele de arhivare ofera si optiunea ("split archive" - arhiva despicata-divizata in mai multe parti) de a stoca pe mai multe dischete un fisier care nu incape pe una singura.

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

Copyright © 2000-2008 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu).

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată în materialul Limba Română în Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele :  http://muntealb.bravehost.com  | 

Flux RSS