• Web Hosting
• Guestbooks
• Hit Counter
• Forums
• Blogs
• Mailing List
• Free Web Hosting

PROMOVAREA  UNUI  SIT  WEB

METODELE  DE  PUNERE  IN  EVIDENTA  A  PREZENTEI  UNUI  SIT  PE  INTERNET

Autor : Alexandru Bogdan Munteanu

PARTEA 1

PARTEA 2

BLOGURI

ÎNSCRIEREA  SITULUI  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  ROMÂNEŞTI  ŞI  STRĂINE

    Portalurile au functia de indrumare a unui internaut catre partile internetului care il intereseaza. Ele grupeaza mai multe servicii (cont e-mail gratuit, informatii diverse, anunturi, etc.) care fac explorarea internetului mai utila, mai usoara si mai placuta.

    Unul din serviciile esentiale puse la dispozitia internautilor de multe portaluri este acela de mentinere a unui catalog ("directory") de adrese ale siturilor web care au un continut interesant si util. Acesta grupeaza un numar mare de adrese (mii sau zeci de mii) ale unor situri web de calitate, adrese care sint ordonate pe categorii in functie de tematica predominanta a continutului siturilor. Prezenta adresei unui sit web intr-un astfel de catalog al unui mare portal este o recunoastere a calitatii sitului si este insotita de obicei de un trafic crescut.

    Includerea unui sit intr-un catalog de adrese al unui portal important se face in mai multe moduri. Persoanele responsabile cu mentinerea catalogului (angajati ai companiei care are in proprietate portalul respectiv) pot include adresa unui sit pe care l-au intinit pe web si care li s-a parut bine realizat. Pe de alta parte exista si posibilitatea ca o persoana care are un sit web sa ceara includerea adresei acestuia in  catalog. In aceasta situatie (cea mai intilnita de altfel) persoana care propune situl web asteapta ca unul din responsabilii cu mentinerea catalogului (numit editor) sa viziteze situl si sa decida daca acesta merita sa fie inclus in catalogul portalului. Unele portaluri accepta si includerea in catalog in schimbul unei sume de bani platibila in fiecare an.

    Portalurile cele mai cunoscute sint si cele cu cea mai mare vechime pe internet. Printre ele sint Yahoo, Open Directory, MSN, Excite, Lycos, About, etc. si dupa cum se observa ele apartin unor companii cu sediul in USA. O tendinta care se accentueaza din ce in ce mai mult in ultima vreme este aparitia unor versiuni "nationale" ale marilor portaluri. Astfel, exista in afara de Yahoo! USA si  versiuni in franceza, spaniola, chineza, etc. aceste portaluri facind parte dintr-o strategie a marilor portaluri de a cistiga de partea lor pe toti internautii (nu numai pe aceia care stiu limba engleza) prin oferta de stiri si servicii "localizate".

    Pe linga portalurile consacrate la nivel international (ale companiilor cu sediul in USA) in fiecare tara exista un numar mare de portaluri care sint initiative autohtone. Din aceasta categorie fac parte si portalurile romanesti. O lista a celor mai importante portaluri romanesti si straine poate fi gasita in pagina Legaturi Internet.

    2. IMPORTANŢA  ÎNSCRIERII UNUI  SIT  WEB ÎN  CATALOAGELE  DE  ADRESE 

    Importanta unui asemenea demers in promovarea sitului nostru poate parea evidenta, pentru ca putem presupune ca internautii care rasfoiesc paginile catalogului vor gasi adresa sitului nostru si ne vor face o vizita. In fapt cataloagele de adrese sint din ce in ce mai putin folosite pentru gasirea de pagini web interesante, atit pe plan international cit si in Romania. Internautii prefera in proportie covirsitoare sa caute paginile web care ii intereseaza cu ajutorul motoarelor de cautare, pentru ca in acest fel evita navigarea prin structura catalogului de adrese care este nu de putine ori destul de greoaie.

    Avantajul prezentei in cataloagele portalurilor importante nu este deci legat de numarul de vizitatori pe care l-am cistiga in acest fel, ci in mod poate paradoxal, de faptul ca prezenta adresei situl nostru intr-un catalog de adrese renumit este o garantie a calitatii sitului. Ca urmare, motoarele de cautare vor pune in listele generate de ele paginile sitului nostru inaintea paginilor unor situri care nu se gasesc in cataloagele portalurilor importante.

    Programatorii algoritmilor folositi de motoarele de cautare sint constienti de faptul ca la momentul actual nici un algoritm nu poate sa rivalizeze cu gindirea umana atunci cind este vorba de analiza calitatii unei pagini web. Un robot tiritor care viziteaza un sit poate fi "pacalit" prin diverse tehnici necinstite de optimizare a paginilor web in asa fel incit sa aiba impresia ca indexeaza un sit extraordinar, ale carui pagini merita sa fie mereu in fruntea listelor generate de algoritmul motorului de cautare. Un vizitator uman nu poate fi insa pacalit sa creada ca un sit este de calitate cind lucrurile stau tocmai invers. Din aceasta cauza algoritmii care stau la baza sortarii paginilor web in functie de relevanta iau intotdeauna in calcul daca paginile respective apartin unor situri ale caror adrese sint listate in catalogul unui portal important. Rationamentul este ca daca editorul uman al catalogului de adrese a socotit ca situl merita sa fie inregistrat atunci paginile acestuia au un continut interesant si util.

    3. ÎNSCRIEREA  SITULUI WEB  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  IMPORTANTE

    Este recomandat sa inscriem situl nostru web in cit mai multe cataloage de adrese ale portalurilor internationale si romanesti. Totusi putem sa nu inscriem situl decit intr-un singur catalog si sa fim siguri ca acest lucru ne va garanta un trafic important venit de la internautii care folosesc motoarele de cautare. Acest catalog este ODP.

    3.1 CATALOGUL  OPEN  DIRECTORY  (OPEN  DIRECTORY  PROJECT)

    Catalogul cel mai important de pe internet se numeste "Open Directory Project" (ODP), fiind uneori cunoscut si dupa numele adresei sale ca DMOZ ("Directory Mozilla"). Importanta prezentei in acest catalog a adresei sitului nostru este evidentiata de faptul ca absolut toate motoarele de cautare importante il folosesc pentru a determina calitatea siturilor web. In plus, catalogul de adrese al ODP este folosit de nenumarate portaluri din intreaga lume.

    Si mai semnificativ poate pentru importanta ODP este faptul ca pe situl Google se foloseste sub numele de Google Directory un catalog de adrese care este de fapt o varianta (actualizata mai rar) a ODP. In sfirsit, in versiunea 2 a barei de instrumente Google este subliniata inca o data importanta prezentei in ODP. In aceasta bara exista o iconita reprezentind o carte deschisa care la vizitarea unei pagini a unui sit inclus in ODP se coloreaza in verde, in acelasi timp aparind si categoria din ODP in care este inclus situl vizitat.

    Un beneficiu mai greu de sesizat al prezentei in ODP este faptul ca o data ce sintem inclusi in acesta vor apare brusc zeci (poate sute) de legaturi catre adresa sitului nostru, lucru care este luat in consideratie de unele motoare de cautare. Aceste legaturi provin din faptul ca ODP este preluat de foarte multe portaluri din intreaga lume care pun catalogul pe siturile lor. De exemplu in Romania sint cel putin cinci portaluri importante care folosesc catalogul ODP.

    Proiectul Open Directory se bazeaza in alcatuirea catalogului de adrese pe editori umani care muncesc in mod voluntar, fara ca acest lucru sa se rasfringa asupra valorii activitatii lor. Siturile propuse de internauti sint analizate relativ rapid si adresa lor este fie inclusa in catalog daca sint de calitate, fie respinsa din cauza ca situl nu se ridica la nivelul standardelor ODP. Ceea ce il diferentiaza pe ODP de alte cataloage internationale este faptul ca sint admise si situri scrise in alte limbi decit cea engleza. ODP are editori pentru aproape fiecare limba vorbita pe glob si ca urmare calitatea unui sit nu este judecata dupa prezenta unei sectiuni in limba engleza ci exclusiv dupa continutul lui.

    Cei care doresc sa-si inscrie situl in ODP trebuie sa contina cont de criteriile de calitate care trebuie indeplinite pentru ca un sit sa fie inclus in catalog. Pe scurt, editorii ODP au ca indicatie principala sa includa doar siturile care :

•     au un continut informational original, deosebit si de valoare
•     au un continut care isi aduce o contributie distincta la categoria din ODP in care va fi incadrat
•     sint complete si actualizate periodic

    Daca socotim ca situl nostru indeplineste criteriile de calitate mergem la sectiunea de situri in limba româna a ODP, ne alegem categoria in care dorim sa-l includem si facem clic pe legatura cu titlul "adauga URL" aflata la partea de sus a paginii. Va apare o pagina in limba româna in care trebuie sa completam citeva casete de text cu adresa sitului, titlul sitului si o descriere scurta a acestuia. Descrierea sitului trebuie sa fie scurta insa ea trebuie sa precizieze clar care este subiectul principal al sitului si principalele sectiuni ale acestuia. Inainte de a compune descrierea este bine sa citim descrierile citorva din siturile care au fost deja incluse in ODP.

    Putem adauga intr-o caseta de text speciala adresa noastra de posta electronica insa chiar daca situl va fi admis nu vom fi anuntati printr-un mesaj electronic. Dupa ce completam datele necesare facem clic pe butonul "Propune" pentru a declansa procedura de evaluare a sitului. Dupa un interval de timp rezonabil (de ex. 1 luna) putem controla sa vedem daca situl a fost acceptat. Daca situl nu a aparut in catalog trebuie sa ii imbunatatim calitatea si sa incercam din nou sa il propunem.   

    3.2 CATALOGUL  YAHOO  (YAHOO  DIRECTORY)

    Portalul Yahoo detine unul din cele mai vechi si mai renumite cataloage de adrese. Acesta este unul din cataloagele cele mai folosite pentru ca se afla pe situl Yahoo, care are probabil cel mai mare numar de vizitatori dintre toate siturile web. Prezenta adresei in catalogul Yahoo este extrem de importanta pentru siturile care vor sa isi creasca numarul de vizitatori.

    Yahoo pune insa o conditie eliminatorie si anume ca situl sa fie scris in limba engleza sau cel putin sa aiba o parte importanta din pagini scrise in limba engleza pentru a putea fi evaluat de editorii insarcinati cu mentinerea catalogului. Exista si o varianta cu plata (300 USD anual) in care caz probabil ca nu se mai pune problema limbii in care este scris situl.

    3.3 CATALOGUL  ZEAL  (ZEAL  DIRECTORY)

    Zeal (care se traduce prin zel - entuziasm in limba româna) este situl web al unei comunitati de internauti cunoscuti sub numele de "zealots" (zeloţi, in limba româna). Desi denumirea membrilor comunitatii semnifica "fanatic (religios)" ea nu are nimic de-a face cu fanatismul religios sau de alt fel, ci este o comunitate de internauti care are ca scop crearea unui catalog de situri de calitate in genul ODP. Membrii comunitatii pot fi descrisi mai degraba ca fiind niste suporteri "fanatici" ai calitatii siturilor web.

    Pentru a putea sa ne propunem situl web in catalogul Zeal trebuie sa devenim membri ai acestei comunitati (inscrierea este gratuita) si apoi sa trecem un test in care sa dovedim ca putem deveni editori ai catalogului Zeal. Testul poate parea dificil pentru ca trebuie sa furnizam o proportie mare de raspunsuri corecte la intrebarile cu raspunsuri multiple care compun testul. Totusi daca citim materialele informative de pe situl Zeal (despre ce situri sint acceptate, cum se scrie descrierea unui sit, etc.) si incercam de mai multe ori sa luam testul este destul de probabil ca vom reusi pina la urma. Sint acceptate in catalogul Zeal doar siturile in limba engleza.

    Importanta catalogului Zeal este data de faptul ca acesta este de fapt proprietatea companiei care detine si motorul de cautare Looksmart, iar serviciile acestuia sint folosite de motoarele de cautare MSN si Yahoo. Prezenta in catalogul Zeal ne garanteaza deci o pozitie buna pe listele generate de aceste motoare de cautare.

    4. ÎNSCRIEREA  SITULUI WEB  ÎN  CATALOAGELE  PORTALURILOR  ROMANESTI

    Portalurile romanesti au niste criterii de inregistrare a siturilor web mai laxe decit ale marilor portaluri internationale. Cele mai serioase portaluri au editori umani care evalueaza siturile propuse pentru inscriere, insa unele portaluri au o procedura de inscriere automata care duce la aparitia in cataloage a unor situri de calitate scazuta alaturi de situri valoroase. In aceasta din urma situatie internautii nu vor avea rabdare sa viziteze fiecare sit in parte pentru a descoperi siturile de calitate si de aceea este foarte probabil ca ei nu vor folosi cataloagele alcatuite fara interventie umana.  

    Un aspect mai putin luat in serios de portalurile romanesti cu cataloage proprii este gruparea siturilor indexate pe categorii. De multe ori alegerea categoriei este lasata la latitudinea webmasterului care doreste sa-si inregistreze situl, iar daca acesta nu face cea mai fericita alegere nu intervine nimeni pentru a face corectura necesara. In mod normal ar trebui ca toate siturile propuse spre inregistrare sa fie vizitate de editorul portalului si acesta sa fie cel care sa decida categoria sub care sa fie inregistrate siturile si bineinteles daca siturile indeplinesc niste criterii calitative. In unele cazuri siturile indexate sub o anumita categorie nu sint grupate in ordine alfabetica, ceea ce face ca parcurgerea listelor de link-uri sa fie dificila si frustranta.

    Un alt neajuns este includerea siturilor comerciale (care sint folosite doar pentru a vinde niste produse) alaturi de siturile cu continut informational. In cazul marilor portaluri internationale siturile comerciale sint incluse intr-o sectiune separata numita "Bussiness" (Afaceri). In sfirsit, multe portaluri romanesti nu verifica in mod periodic (de ex. anual) daca siturile inscrise mai exista pe internet sau au fost abandonate sau desfiintate. Acest lucru s-ar putea realiza fara interventie umana folosind un program similar cu cel folosit de ODP sub numele Robozilla.   

    Trebuie apreciat efortul portalurilor romanesti de a supravietui in conditiile in care numarul internautilor romani ramine in continuare mic din cauza costului mare al internetului. Insa portalurile trebuie sa incerce sa propuna servicii (inclusiv cataloage de adrese) a caror calitate sa fie imbunatatita in permanenta. Daca acest lucru nu este posibil (din considerente financiare de ex.) se poate renunta la mentinerea unui catalog propriu de adrese si adopta catalogul ODP asa cum au facut deja o parte din portalurile romanesti.

PROMOVAREA  SITULUI  PE  FORUMURI  ŞI  ÎN  GRUPURILE  DE  DISCUŢII 

    Semnatura este un mic text care trebuie sa includa numele sitului, adresa (URL) si o mica descriere a acestuia. In general se considera ca o semnatura nu trebuie sa depaseasca patru rinduri de text. Ea este inclusa automat la sfirsitul mesajelor postate pe forumuri si trebuie inclusa manual (sau trebuie setata includerea automata in programul de posta electronica) in cazul mesajelor trimise la grupurile de discutii sau grupurile usenet. Definirea semnaturii se face in cazul forumurilor in pagina de editare a profilului personal. In cazul grupurilor de discutii prin e-mail sau usenet semnatura trebuie definita in programul de posta electronica. Semnatura trebuie modificata periodic in asa fel incit sa reflecteze actualizarea continutului sitului web.

    1. FORUMURILE  DE DISCUŢII

    Forumurile de discutii sint probabil cea mai folosita forma de comunicare in grup de pe internet datorita faptului ca sint usor de folosit si nu este nevoie decit de programul explorator ("browser") pentru a putea participa la ele. Exista cam 40-50 forumuri romanesti care sint foarte vizitate de internauti si ca urmare daca dorim sa ne facem publicitate pentru sit este bine sa participam la discutiile de pe acestea. O lista a citorva dintre aceste forumuri se gaseste in pagina Legaturi Internet. Promovarea sitului nostru pe forumurile de discutii este extrem de eficienta pentru ca un forum popular are citeva sute (sau chiar mii) de internauti care participa la discutii.

    Este recomandat sa postam mesaje al caror continut sa fie legat de subiectul firului ("thread") de discutie la care participam. Daca mesajele noastre au ceva de spus si sint bine scrise avem foarte multe sanse ca forumistii sa ne viziteze situl pentru a citi si alte materiale scrise de noi. In fapt, uneori traficul sitului se poate chiar dubla in momentul in care participam cu mesaje foarte interesante la discutiile de pe un forum.

    Este foarte usor sa postam mesaje monosilabice sau continind doar o aprobare a celor spuse de un alt forumist numai pentru ca semnatura continind adresa sitului nostru sa apara in paginile forumului de cit mai multe ori. Acest comportament necinstit este insa cea mai buna antireclama si ca urmare nimeni nu ne va vizita situl. In plus riscam ca motivatia comportamentului nostru (spam) sa fie sanctionata de administratorii forumului care pot lua masura surghiunirii ("ban") noastre. Cei care nu pot sau nu au timp sa participe in mod constructiv la discutiile de pe un forum isi pot face totusi publicitate la situl personal postind un mesaj in sectiunea "Publicitate" existenta in majoritatea forumurilor.

    Multe forumuri au in cadrul sectiunii "Internet" o subsectiune care este legata tocmai de siturile personale ale forumistilor. Fiecare forumist care are un sit poate initia un fir de discutie in care sa-si expuna situl criticii celorlalti forumisti. Critica (legata de continutul si de aspectul grafic al sitului) este in general de buna credinta si ne poate ajuta sa imbunatatim situl. Exista insa si situatii in care critica este facuta in mod distructiv, fiind nu numai deplasata si incorecta, dar fiind in plus exprimata intr-un limbaj necivilizat si insotita de atacuri la persoana si ironii complet gratuite. Este esential sa ne pastram calmul in aceste situatii si dupa ce le raspundem in limbaj civilizat forumistilor care ne ataca sa ii ignoram. Citeva metode de evitare a flamboaielor ("flame wars") la care ne expunem folosind forumurile de discutii, ca si o analiza a acestui fenomen pot fi gasite in materialul "Forumuri in Flacari".

    Promovarea unui sit pe forumuri a fost complicata de faptul ca multe dintre forumurile romanesti au interzis in mod explicit inserarea de legaturi in semnaturile celor care posteaza mesaje. Acest lucru se datoreaza faptului ca fiecare mesaj postat pe un forum este insotit de citeva butoane dintre care unul este special dedicat legaturii catre o pagina web, deci adaugarea unei legaturi in mesaj ar incarca inutil pagina, in conditiile in care exista deja o facilitate (este adevarat, mai putin evidenta) pentru promovarea sitului web personal. Butonul in cauza se numeste de obicei WWW si se gaseste in general la partea de jos a mesajului. In momentul in care ne editam profilul de membru al forumului vedem ca exista o rubrica speciala pentru adresa sitului web personal. Completam adresa sitului nostru si salvam profilul, iar ca urmare ori de cite ori un internaut va apasa pe butonul WWW aflat in posturile noastre se va deschide o fereastra in explorator cu pagina gazda a sitului nostru.

    Daca nu avem voie sa includem o legatura in semnatura putem totusi sa adaugam in aceasta descrierea sitului nostru. Acest lucru este necesar pentru ca adresa sitului web (care apare daca ducem cursorul mausului peste butonul WWW) nu poate sa spuna prea multe despre tematica abordata in paginile lui. O semnatura corecta (care sa fie in acelasi timp un anunt publicitar pentru situl legat de biciclete) va fi de forma urmatoare :

    "Vinzare de Biciclete si Piese de schimb noi si la mina a doua. Reparare biciclete. Articole despre biciclete si biciclism. Apasati pe butonul WWW pentru a merge pe sit."

    Daca administratorii forumului interzic in mod explicit semnaturile care sint de fapt anunturi publicitare pentru situri comerciale, atunci trebuie sa alcatuim o semnatura care sa nu aiba o tonalitate comerciala dar in acelasi timp sa puna in evidenta tematica abordata de situl nostru. O astfel de semnatura ar putea fi :

    "Totul despre biciclete si biciclism. Apasati pe butonul WWW pentru a merge pe sit."

    O metoda foarte eficienta de promovare a sitului personal legata de forumurile de discutii este aceea de a initia un fir de discutie care trateaza o tematica apropiata de a sitului nostru. Este evident ca expertiza noastra in domeniu ne va ajuta mult in participarea cu mesaje pline de informatii interesante pentru forumisti.   

    2. GRUPURILE  DE  DISCUŢII  PRIN  POŞTA  ELECTRONICĂ  ŞI  PRIN  USENET

    Grupurile de discutii sint cea mai veche modalitate de comunicare in grup de pe internet. Desi importanta lor a scazut in ultima vreme (din cauza aparitiei forumurilor) ele ramin inca foarte utilizate de catre internauti.

    Pentru a participa la grupurile prin e-mail nu trebuie decit sa ne inscriem ca utilizatori ai siturilor care le gazduiesc, de exemplu trebuie sa ne inscriem ca utilizatori ai serviciilor Yahoo pentru a putea participa la grupurile gazduite de Yahoo Groups. Inscrierea este gratuita. Pe Yahoo Groups se gasesc multe grupuri in limba romana, insa cel mult 10-15 dintre ele au un numar important de membri. In cazul grupurilor prin usenet nu exista decit un singur grup in limba romana (soc.culture.romanian) insa acesta are probabil citeva mii de abonati.

    Ne putem abona la cite grupuri de discutii dorim, desi in mod evident este recomandat sa ne abonam doar la citeva din grupurile cu un numar mare de membri. La fel ca si in cazul forumurilor participarea noastra trebuie sa presupuna postarea de mesaje care sa fie in ton cu discutia si care sa aiba un continut interesant. Frecventa participarii cu mesaje nu este foarte importanta, in general un mesaj pe saptamina (sau pe luna) este suficient pentru promovarea sitului nostru.

PARTICIPAREA  LA  CLASAMENTELE  SITURILOR  CARE  FAC  TOPURI

    In peisajul internetului romanesc exista mai multe situri care fac topuri insa cel mai influent este de departe Romanian Top 100 (RT100), de aceea va fi luat in discutie in cele ce urmeaza. Inscrierea in RT100 este modalitatea de promovare a siturilor web cea mai folosita de catre webmasterii romani, in consecinta RT100 capatind o influenta considerabila in peisajul internetului romanesc. Scopul inscrierii in RT100 este de a primi voturi de la internautii satisfacuti de calitea sitului inscris, voturi care permit ca situl sa urce in clasament. Consecinta finala este cresterea importanta a numarului de vizitatori ai sitului datorata expunerii crescute pe care o au siturile aflate pe primele locuri.

    Inscrierea unui sit in RT100 este gratuita. Pentru inscriere, in afara completarii unui formular pe situl RT100, webmasterul trebuie sa includa in codul HTML al paginii principale un anumit cod care sa permita RT100 contorizarea voturilor acordate de vizitatorii sitului respectiv. In general, dupa inscrierea in RT100 accesarea paginii principale a unui sit va fi urmata de deschiderea unei mici fereastre de tip "pop-up", care va putea fi folosita de internauti pentru votare. Alte situri au sesizat insa aversiunea internautilor pentru ferestrele de tip "pop-up" si de aceea au pe pagina gazda un buton pe care daca se face clic situl este votat in top. Votul nu este obligatoriu, orice internaut putind sa inchida fereastra de vot sau sa nu ia in seamă butonul de votare si sa-si continue linistit explorarea sitului web respectiv.

    RT100 alcatuieste un clasament al siturilor romanesti pe baza contabilizarii voturilor venite de la internautii care viziteaza siturile inscrise. In fapt este vorba de mai multe clasamente, cel mai popular fiind insa Clasamentul General (adevaratul RT100), care nu tine cont de specificul siturilor. Exista insa si clasamente separate (topuri separate) pentru categoriile urmatoare de situri: Calculatoare & Internet, Stiri & Mass-Media, Educatie & Invatamint, Divertisment, Pagini Personale, Arta & Cultura, Afaceri & Comert, Sport & Outdoor, English Content, Diverse, Underground. Un sit web inscris va fi deci prezent atit in Clasamentul General cit si intr-unul din topurile pe categorii.

    Mai exista si un top al ultimei zile, un top al siturilor nou inscrise si un top al siturilor recomandate de RT100. Topurile sint alcatuite in functie de numarul total de voturi primite de situri in cursul unei luni, cu exceptia bineinteles a topului ultimei zile. Merita mentionata si existenta unei pagini unde internautii isi pot exprima in scris opiniile despre activitatea si aspectul RT100, pagina unde nu putine sint parerile critice si foarte critice la adresa administratorilor RT100 si la adresa webmasterilor care triseaza pentru a obtine cit mai multe voturi.

    Conceptia RT100 este clasica, asemanatoare pina la un punct cu un top de muzica usoara alcatuit de un post de radio pe baza telefoanelor primite de la ascultatori. Rolul oricarui top (si RT100 nu face exceptie) este de a evalua popularitatea unui produs (melodie de muzica usoara, de exemplu) si nu de a evalua calitatea produsului. Nici un post de radio nu le va spune ascultatorilor sai ce melodii sa voteze, ci le va respecta alegerea chiar daca melodiile impuse pe primele locuri in top sint mai slabe calitativ decit altele mai prost pozitionate.

    Se ajunge astfel la o afirmatie universal valabila pentru topuri si anume ca acestea propun, nu impun. RT100 se vrea un ghid al Internetului romanesc si ca orice ghid se adreseaza in special persoanelor mai putin experimentate, celor care au nevoie de indrumare. Este cel mai probabil ca internautii romani cu statut de "veteran" (un an sau mai mult de explorare a internetului) sa nu foloseasca RT100 decit eventual pentru a vedea ce mai este nou pe internetul romanesc, ei stiind deja care sint siturile romanesti (cu vechime) cele mai bune. Insa cei mai multi dintre internautii romani sint incepatori si de aici deriva influenta pe care o are RT100 in schitarea unei imagini a Internetului romanesc. Imaginea reflectata de RT100 nu este una obiectiva, nici nu si-a propus sa fie, ea este o imagine vazuta prin ochii internautilor care participa la vot.

    Intr-o democratie sint votati cei care se prezinta drept candidati pentru diferite posturi politice si nu cei care ar merita sa ocupe acele posturi dar nu participa la alegeri. Tot astfel, siturile romanesti aflate in fruntea RT100 nu sint probabil cele mai interesante, insa "si-au depus candidatura" si sint votate.

    Acuratetea clasamentului alcatuit de RT100 a fost si este inca subiect de dezbatere. Este bineinteles in interesul administratorilor sitului RT100 sa fie cit mai corecti, in caz contrar ei pierzind din vizitatori si din contractele publicitare. Administratorii RT100 afirma ca au facut si fac tot posibilul pentru ca topul RT100 sa nu fie viciat, de ei sau de participantii la top.

    Metodele de trisare pentru obtinerea unui loc cit mai sus in RT100 merita o discutie speciala pentru ca sint utilizate pe scara larga in special de siturile care se gasesc pe primele locuri. Administratorii sitului RT100 sint constienti de ele si incearca sa le contracareze, insa uneori imaginatia umana in materie de inselatorie reuseste sa le anuleze eforturile. Exista pe situl RT100 un Regulament care spune in mod clar ca siturile care triseaza (sint specificate si unele metode de trisare) vor fi excluse din top, insa exista internauti care se pling ca tocmai administratorii RT100 nu pun in aplicare acest Regulament si nu exclud multitudinea de situri care triseaza. Exista insa destule situatii in care siturile trisoare au fost excluse din top, in general in urma sesizarilor facute de internauti sau de webmasterii unor situri participante la top care procedeaza in mod corect.

    De la primele modalitati de trisare prin folosirea unor programe speciale sau autovotare (un webmaster isi voteaza in mod repetat situl) s-a ajuns mai nou la metode mai subtile, utilizind scripturi JAVA de exemplu, care voteaza automat la inchiderea ferestrei de votare sau chiar la afisarea acesteia. Unele situri au conditionat chiar permisiunea de explorare a paginilor lor de votarea in RT100, insa aceasta varianta a cazut in desuetudine mai ales ca a fost in mod specific interzisa de administratorii RT100. In sfirsit, se pare ca acei webmasteri care sint adepti ai urcarii in top prin autovotare au realizat ca pot vota linistiti "prin servere proxy" fara a fi descoperiti si fara ca voturile sa fie anulate.

    O alta varianta de obtinere semifrauduloasa a voturilor care a fost populara la un moment dat era indemnarea vizitatorilor sa voteze situl in RT100 prin intermediul unor ferestre de tip pop-up, similare ferestrelor care semnalizeaza erori in functionarea programelor rulind in sistemul de operare Windows. Acestea se obtin usor prin folosirea unui script JAVA. Internautii au reflexul, similar oricarui posesor de calculator, ca la aparitia in centrul ecranului a unei ferestre de eroare avind doua butoane numite "OK" si "Cancel" sa apese pe butonul "OK" pentru a debloca sistemul de operare. Cunoscind acest comportament reflex, administratorii inventivi de situri Web ii intimpinau pe pagina principala pe internauti cu astfel de ferestre si nu cu ferestrele clasice RT100 (care apar intr-un colt al ecranului si au un singur buton pe care scrie "Votati"). Ferestrele "trisoare" erau de dimensiuni mici, apareau central si aveau scris urmatorul text : "Votati pentru noi in RT100", text sub care se aflau butoanele "OK" si "Cancel" (Anulare). Este bineinteles posibil sa apesi pe butonul "Cancel si sa citesti paginile sitului respectiv, insa de cele mai multe ori comportamentul reflex te tradeaza si inainte de a-ti da seama ce s-a intimplat ai mai adaugat un vot pentru site in RT100.

    Alta metoda de fortare a obtinerii de voturi este cea de "cersire" propriu-zisa a unui vot. Tot asa cum un cersetor insistent (si chiar agresiv) obtine pina la urma niste bani, exista situri care "cersesc" voturi, unele intr-un mod relativ decent, altele insa extrem de agresiv. Un exemplu comic, dar insultator la adresa inteligentei internautilor, este acela in care webmasterul cerseste voturi sustind ca in acest fel situl va ramine si pe mai departe accesibil in mod gratuit. Oricine a exporat Internetul chiar si pentru o perioada scurta stie ca majoritatea (95-97%) din siturile web pot fi accesate in mod gratuit in mod obisnuit sau dupa o inscriere prealabila constind din completarea unui formular cu niste date personale (1-2%). Un alt exemplu de cersire este furnizat de siturile care nu permit inchiderea miniferestrei de votare decit dupa ce situl este votat, in acest fel ingreunind accesul la resursele sitului vizitat pentru aceia care nu voteaza situl.    

    Mai poate exista si cazul in care conducerea unei companii vrea ca situl ei web sa fie in primele locuri in RT100 si in acest sens face presiuni asupra webmasterului, in asa fel incit acesta sa gaseasca metode de a trisa pentru a mentine situl in top.  

    Diversitatea metodelor de trisare si cautarea permanenta a unor metode care sa fie la limita Regulamentului RT100 se explica prin faptul ca pierderea de locuri in top este resimtita de cei mai multi dintre webmasteri ca un fel de drama personala, ca si cum cineva i-ar spune unei mame ca copilul ei nu este atit de destept sau de frumos pe cit crede ea. Siturile web sint intr-adevar opere de creatie si se poate spune ca acela care a facut un sit web cit de cit complex afla pe propria lui piele la ce se refera expresia "durerile facerii".   

    Pierderea locului in RT100 sau neputinta de a urca in top pe un loc fruntas nu trebuie dramatizate. Pastrind analogia cu un top de muzica usoara exista nenumarate exemple de formatii care au avut o melodie ajunsa intre primele locuri in topurile internationale pentru ca apoi sa se scufunde in anonimat. O astfel de soarta le asteapta si pe siturile ai caror administratori se gindesc doar la pastrarea unui loc fruntas in top si care neglijeaza sa le actualizeze.

    Un sit web trebuie ingrijit si imbunatatit permanent pentru ca locul care conteaza este acela din meniul "Favorites" al exploratoarelor internautilor si nu acela din RT100. Poti afla de un sit nou aparut din RT100, il poti adauga la lista de situri preferate, insa daca la urmatoarele vizite constati ca nu s-a schimbat nimic, ca nu a mai aparut nimic nou d.p.d.v. al continutului, al aspectului grafic sau al usurintei in descarcare il stergi din categoria siturilor favorite si nu il mai vizitezi. Daca din contra, vezi ca administratorii unui sit fac tot ce este posibil pentru a-l face mai plin de continut, mai usor de explorat si mai placut la vedere, atunci acel sit are un loc asigurat printre siturile preferate si il vei vizita cit mai des, fara a-ti pasa de locul pe care-l ocupa in RT100.

    Situl RT100 nu trebuie sa dispara, insa influenta sa este exagerata, ea este un semn al lipsei de dezvoltare a internetului romanesc si a pastrarii unei mentalitati gresite din partea webmasterilor. Aici se observa diferenta fata de alte tari, unde astfel de topuri desi exista nu au o prea mare influenta, iar pastrarea pozitiei in top nu reprezinta prioritatea principala pentru webmasteri. Viitorii investitori in Internetul romanesc, cei care vor plati sume importante de bani pentru a cumpara spatiu publicitar pe siturile romanesti nu se vor ghida in evaluarea popularitatii unui sit sau a altuia dupa pozitia in RT100. Un loc fruntas in RT100 la un moment dat nu poate fi o garantie a popularitatii sitului pe termen lung sau a seriozitatii echipei de administratori. Decisiv in cistigarea unui contract publicitar va fi numarul de internauti care viziteaza regulat situl, numar care va fi evaluat prin metode mult mai precise decit contabilizarea unor voturi.    

    2. SITURILE  CARE  ALCATUIESC  TOPURI  PE BAZA  STATISTICILOR  DE  ACCESARE

    Aceste situri (de ex. Statistici.ro sau Trafic.ro) sint extrem de utile in principal pentru ca ne permit sa obtinem gratuit o statistica detaliata a accesarilor paginilor sitului nostru web. Ea contine numarul de accesari (total, pe zi, pe luna, etc.) ca si adresele paginilor web de pe care au venit vizitatorii nostri. O alta facilitate extrem de importanta este afisarea cuvintelor folosite in motoarele de cautare de internautii care afla in acest fel adresa sitului nostru. Aceste cuvinte ne permit sa optimizam situl in asa fel incit paginile lui sa se afle cit mai sus pe listele generate de motoarele de cautare.

    Obtinerea statisticilor pentru un sit este gratuita dupa ce ne inscriem ca utilizatori ai sitului care ofera serviciile respective. Dupa completarea unui formular webmasterul trebuie sa includa in codul HTML al paginii gazda o anumita secventa de cod care sa permita contorizarea accesarilor. De asemenea pe pagina isi va face aparitia un mic buton care arata numarul total de accesari si care daca este apasat ne duce la o pagina web in care sint prezentate statisticile in mod detaliat. Acestea sint publice si deci oricine le poate vedea.

    Un beneficu suplimentar oferit de folosirea serviciilor siturilor care ofera statistici este participarea la clasamentele alcatuite de acestea. Clasamentele sint asemanatoare cu cele ale RT100 cu deosebirea ca sint alcatuite in functie de numarul de accesari ale paginii gazda a unui sit. In momentul in care un internaut viziteaza un sit care foloseste un contor furnizat de Statistici.ro sau Trafic.ro el "voteaza" situl respectiv in clasament. Din ce in ce mai multi internauti folosesc clasamentele pentru a gasi situri interesante pe care sa le viziteze, deci cu cit un sit se afla pe o pozitie mai buna cu atit are mai multe sanse sa atraga vizitatori. Pozitia in clasament este un semn de popularitate si se poate presupune ca un sit popular are o calitate rezonabila.

CONCLUZIE

    Cum Internetul este prin excelenta un teritoriu fara granite, influenta unei culturi nu poate fi masurata decit prin numarul de situri scrise in limba predominanta in cultura respectiva. Numarul de internauti care folosesc pentru siturile web personale limba lor materna este in continua crestere si este foarte posibil ca intr-un viitor apropiat limba engleza sa fie detronata din pozitia de cea mai folosita limba pentru siturile web. Locul ei va fi luat de limba spaniola sau, de ce nu, de limba chineza. Care va fi insa locul limbii române ?

    Comunitatea internautilor vorbitori de limba româna este raspindita pe tot globul, din America de Nord, Australia sau Europa de Vest (destinatii ale emigrantilor români) pina in Asia sau Africa (de unde provine majoritatea studentilor straini din universitatile românesti). Ceea ce ii lipseste acestei comunitati este o imagine clara asupra "Internetului Românesc", format din totalitatea siturilor Web scrise in limba româna sau tratind predominant subiecte legate de România.   

    Internetul "Românesc" exista in prezent doar intr-un stadiu embrionar. Primul pas catre construirea unei comunitati virtuale românesti trebuie sa fie cucerirea unei parcele cit mai mari din spatiul virtual pus la dispozitie de Internet. Acest lucru inseamna in primul rind cresterea numarului de situri concepute de români, situri care sa fie scrise in limba română si care sa se adreseze românilor. Este necesara insa si o crestere a calitatii siturilor existente, atit d.p.d.v. al continutului cit si al aspectului grafic si al usurintei de descarcare. Manualul de promovare a unui sit web ii va ajuta pe cei care doresc sa-si faca simtita mai pregnant prezenta pe internet. In sfirsit, in conditiile in care prezenta româneasca pe Web va creste semnificativ, va fi de datoria portalurilor românesti sa-i indrepte pe internauti catre siturile cele mai valoroase.

    Construirea unei "Românii virtuale" care sa se apropie de standardele cele mai inalte de civilizatie, pe linga faptul ca nu ar fi foarte greu de realizat, ar putea fi inceputul construirii unei Românii reale care sa arate asa cum ne-o dorim cu totii, o tara a bunastarii si a bunei intelegeri intre locuitorii sai.    

PARTEA 1

PARTEA 2

BLOGURI

Copyright © 2000-2008 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu).

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată în materialul Limba Română în Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele :  http://muntealb.bravehost.com  | 

Flux RSS