|
|
|
CONECTAREA LA INTERNET PRIN CABLU TV |
|
SITUATIA SI OFERTELE DE CONECTARE LA INTERNET PRIN CABLU DIN ROMĀNIA SI DIN LUME |
|
Autor : Alexandru Bogdan Munteanu |
|
CAMPANIE DE PROTEST ĪN SCOPUL EXTINDERII ACCESULUI LA INTERNET PRIN CABLU COAXIAL |
| 1. INTRODUCERE |
| 2. ASPECTE TEHNICE |
| 3. EVOLUŢIA CONECTĂRII PRIN CABLU IN ROMANIA |
| 4. OFERTE DE CONECTARE PRIN CABLU ĪN ROMĀNIA |
| 5. LEGĂTURI |
|
Conectarea prin cablu este cea mai raspindita alternativa
la conectarea prin linia telefonica obisnuita (dial-up) din punctul de
vedere al utilizatorului casnic, pentru care pretul este un factor limitativ
important atunci cind se decide sa cumpere un anumit produs sau serviciu.
Avantajele cablului fata de dial-up sint evidente si de aceea cablul
(alaturi de DSL) a devenit deja metoda preferata de conectare pentru
internautii din majoritatea tarilor cu dezvoltare economica medie sau
avansata. Transferul datelor prin cablu se face la o viteza de citeva ori
mai mare decit cea valabila pentru dial-up, iar pretul lunar (pentru o
cantitate egala de date transferata) este mult mai mic. Insa conectarea prin
dial-up are un avantaj major fata de cablu si anume faptul ca este
disponibila oriunde exista o linie telefonica fixa, in timp ce internetul
prin cablu este disponibil in general doar in orase, acolo unde exista o
retea de cablu adaptata nu numai pentru receptionarea programelor TV, ci si
pentru transferul de date. Cablul coaxial este doar una din tehnologiile folosite pentru conexiunile de viteza mare la internet. Conexiunile de banda larga ("broadband") pot avea la baza in afara de cablu si tehnologiile DSL ("Digital Subscriber Line"), radio ("fara-fir", "wireless") sau satelit. Dintre tehnologiile alternative doar conectarea prin DSL (ce necesita doar o linie telefonica fixa obisnuita) este in momentul de fata un concurent serios pentru cablu. Batalia dintre DSL si cablu a avut efecte benefice pentru internauti, care an de an au avut parte de oferte din ce in ce mai avantajoase din punct de vedere al pretului si vitezei de conectare. In tarile cu economie dezvoltata exista dealtfel tendinta ca in citiva ani DSL sa devina tehnologia dominanta pentru accesul de mare viteza la internet. In Romania insa accesul prin DSL este disponibil pentru utilizatorii casnici doar in citeva orase mari. Internetul prin cablu este oferit de unele din companiile care ofera si programe TV prin cablu. Aceste companii reprezinta un exemplu de adaptare la economia de piata, ele acumulind profituri (este adevarat, prin cresterea periodica a tarifelor percepute lunar) chiar si in conditiile mentinerii starii de saracie pentru majoritatea populatiei. Trebuie amintit ca tarifele practicate nu sint excesive pentru cei mai multi dintre romani. Dorinta romanilor de a vedea cit mai multe canale TV a facut ca dupa 1990 sa apara o multitudine de companii de cablu, intii in vestul tarii apoi pe tot teritoriul Romaniei. Acapararea unei portiuni cit mai mari din piata s-a facut cu mijloace legale (instalarea rapida a retelei) sau ilegale (distrugerea fizica a cablurilor retelelor concurente). Lucrurile degenerasera destul de mult in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor ilegale si ca urmare conducerile companiilor de cablu din fiecare oras s-au asezat la masa negocierilor pentru a incerca sa ajunga la o intelegere care sa stopeze fenomenul ce ameninta stabilitatea financiara a tuturor. S-a cazut de acord ca este mai bine ca fiecare oras sa fie impartit intr-un numar de zone, in fiecare din acestea o anumita firma urmind sa detina exclusivitatea furnizarii de televiziune prin cablu. Aria teritoriala in care o companie de cablu isi ofera serviciile (arie in care a instalat o retea de cablu) nu se suprapune deci cu aria altei companii concurente, in asa fel in cit o persoana care doreste sa se aboneze la cablu nu poate alege din mai multe oferte pe cea mai buna. Rezultatul a fost deci formarea unor carteluri ale companiilor de cablu, fiecare companie avind practic asigurat statutul de monopol intr-o anumita zona. Aceste carteluri nu sint cu nimic mai prejos fata de monopoluri in privinta comportamentului lor fata de companiile care vor sa patrunda pe piata pentru a oferi eventual niste servicii mai bune si mai ieftine pentru consumatori. Perioada 1990 - 1995 a fost definita prin extinderea accelerata a retelelor de cablu, in special la nivelul oraselor. Incepind cu anul 1995 a aparut procesul de consolidare a pietei de cablu, caracterizat prin cumpararea firmelor mai mici de catre cele mai puternice. In urma lui si-au facut aparitia doua companii foarte mari, Astral si RDS, care au cumparat majoritatea firmelor de cablu concurente. Consolidarea continua si in prezent, ea urmind a se termina probabil numai atunci cind Astral si RDS vor detine exclusivitatea ofertei de servicii prin cablu in Romania. Strategia companiilor RDS si Astral in domeniul accesului la internet prin cablu este obscura si nu intotdeauna are sens din punct de vedere strict economic (recuperarea investitiilor si obtinerea de profit). De exemplu este greu de inteles pentru cineva care nu face parte din conducerea companiei, motivul pentru care RDS instaleaza reteaua stelara (moderna) si apoi se limiteaza doar in a furniza programe TV prin retea, fara a da in functiune internetul si telefonia fixa pentru multe luni (chiar si mai mult de un an in anumite parti din Bucuresti). Poate ca infrastructura folosita de RDS nu face fata la un numar mare de abonati pentru internet si telefonia fixa, iar afluxul de noi abonati ar duce la aparitia unor probleme tehnice insurmontabile. La fel stau lucrurile si in cazul Astral. In urma cumpararii firmei FX, abonatii acesteia au fost impartiti intre Astral si RDS. Se pare ca Astral nu se grabeste deloc in ceea ce priveste furnizarea de acces prin cablu pentru multi din fostii abonati FX, iar unii din aceia care aveau acces prin cablu de la FX se pling acum de calitatea serviciilor oferite de Astral. Comportamentul "relaxat" al RDS si Astral in ce priveste extinderea ariei in care ofera internet prin cablu este motivat in principal de absenta unei concurente reale, pentru ca aparent cele doua companii au de multa vreme un "pact de neagresiune" la scara nationala, prin care si-au impartit piata de acces la internet in fiecare oras in care sint prezente. Pactul (a carui existenta nu este dovedita, ci doar presupusa pe baza studierii zonelor in care cele doua firme ofera servicii), ar putea contine de exemplu stipularea ca nici una din aceste doua companii nu va instala o retea de cablu pe "teritoriul" celeilalte. Desi acest pact (in masura in care el exista) nu este legal, pentru ca seamana cu pacturile incheiate de gruparile mafiote in scopul impartirii zonelor de influenta, statul nu poate interveni pentru a obliga RDS sau Astral sa extinda reteaua de cablu in zone in care companiile "nu doresc" sa investeasca (zone in care se afla bineinteles reteaua partenerului de pact). Atita timp cit acest pact este respectat, RDS si Astral nu au de ce sa se teama ca si-ar pierde potentialii clienti, deci isi pot permite sa ii faca pe acestia sa astepte pe timp nedefinit disponibilitatea accesului la internet prin cablu. In acest timp fiecare companie isi poate dirija fondurile obtinute de la abonati pentru acapararea de piete noi (prin cumpararea firmelor de cablu mai mici, de ex. FX Internet) sau pentru investitii in domenii pe care le considera de viitor (de ex. DigiTV - televiziune digitala prin satelit, in cazul RDS). Pactul intre RDS si Astral legat de internet a fost precedat de pacte asemanatoare incheiate intre firmele de televiziune prin cablu existente la inceputul anilor '90, atunci cind piata de TV prin cablu incepea sa prinda contur. Necesitatea acestor pacte a fost determinata de faptul ca in acea perioada au avut loc adevarate "razboaie" intre angajatii firmelor care instalau si intretineau retelele de cablu. Multe retele erau sabotate prin taierea cablurilor in mod repetat, iar repararea lor costa din ce in ce mai multi bani. RCS (compania mama a RDS) si Astral, formate prin cumpararea unor firme mai mici, au continuat sa respecte intelegerile initiale semnate de firmele cumparate. Aparitia internetului a schimbat datele problemei, pentru ca pactele dintre micile firme locale de TV prin cablu se refereau exclusiv la reteaua prin care se ofera programe TV si nu pomeneau nimic de internet, care nu exista la momentul la care s-au semnat acordurile de "neagresiune". Ca urmare RDS si Astral pot sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul unei firme mai mici de TV prin cablu, insa nu vor oferi decit internet prin cablu, nu si programe de televiziune. In acest fel RDS si Astral nu incalca nici un pact, ci doar le ocolesc pe cele existente intr-un mod "elegant". O astfel de situatie a avut loc la sfirsitul anului 2004 in Timisoara, unde RDS a putut sa instaleze o retea de cablu pe teritoriul "detinut" de filiala din Romania a firmei UPC, cu conditia sa se limiteze doar la oferta de internet si telefonie fixa. RDS a demonstrat in cazul orasului Timisoara ca stie sa actioneze foarte rapid daca interesele sale pe termen lung sint periclitate. Astfel, RDS a inceput o operatiune agresiva de cablare in Timisoara, pentru ca devenea evident ca UPC (o companie multinationala, cu sediul in USA, proprietara a FSI-ului Chello) intentioneaza cu adevarat sa ofere internet in reteaua sa de cablu din acest oras. Timisorenii au privit aceasta actiune a RDS ca pe ceva binevenit, pentru ca UPC era un fel de RDS local, in sensul ca accesul la internet prin cablu fusese promis de citiva ani, fara ca el sa se si materializeze. Povestea escaladarii "razboiului rece" (conflictului mascat) dintre UPC si RDS desfasurata in Timisoara se poate repeta in orice oras mare din tara. Tinind cont ca UPC este o companie mai puternica financiar decit RDS, probabil ca nu va digera bine "infringerea" din Timisoara si va contraataca in alte orase din Romania, daca bineinteles are de gind sa investeasca in Romania asa cum a facut-o deja in alte tari din Europa Centrala si de Est (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia). O posibilitate de "salvare" pentru internautii aflati in asteptarea cablului pare a fi deci aparitia pe piata romaneasca de cablu a unor companii cu mare putere financiara, cum sint de exemplu multinationalele straine. Acestea nu si-au facut inca simtita prezenta in Romania, dar este posibil ca lucrurile sa se schimbe in viitorul mai mult sau mai putin apropiat. Mai trebuie mentionat si faptul ca exista mici zone in care Astral si RDS isi fac "concurenta", de exemplu acolo unde RDS ofera internet prin cablu, iar Astral internet prin radio. Nu este vorba insa de o adevarata concurenta, pentru ca pretul internetului prin radio este mult mai mare decit al internetului prin cablu, iar transmisia de date prin unde radio nu a atins inca fiabilitatea transmisiei prin cablu. Insa imbunatatirea tehnologiei "fara-fir" de acces la internet si scaderea pretului ei ar putea totusi zdruncina armonia duopolului Astral - RDS, fie pentru ca va apare o concurenta adevarata intre aceste companii, fie pentru ca vor apare companii specializate in furnizarea de internet prin radio care vor propune oferte mai bune decit cele ale RDS si Astral. Situatia actuala din Romania in ceea ce priveste accesul la internet prin cablu este defavorizanta pentru internauti, din cauza lipsei concurentei, insa trebuie amintit ca toate celelalte tari au trecut prin situatii asemanatoare. In fapt se poate spune ca piata telecomunicatiilor in ansamblul ei (in mod special telefonia fixa) a fost controlata de monopoluri timp de aproape un secol. Demonopolizarea telecomunicatiilor este un proces foarte lent in lipsa aparitiei unei concurente serioase si in conditiile in care exista o apatie generalizata din partea internautilor, care nu doresc sa participe la initiative cetetenesti menite sa sanctioneze comportamentul discretionar fata de proprii lor clienti al marilor firme de telecomunicatii. |
||||||||||||||||||||||||
|
Conectarea prin cablu necesita
instalarea unui cablu coaxial de catre compania de cablu sau folosirea celui
deja existent pentru receptionarea programelor TV. Semnalele pentru TV si
cele pentru modem nu interfereaza pentru ca se folosesc frecvente diferite
si in plus se instaleaza un filtru special pentru protejarea semnalelor
TV. Pe cablul coaxial se instaleaza un distribuitor ("splitter" -
despartitor) care desparte
semnalul venit prin cablu, calculatorul putind astfel sa fie in alta camera
decit TV-ul.
Cablul coaxial care vine la PC se conecteaza la modemul special pentru cablu. Acest modem nu este asemanator cu modemul pentru telefon ci este mai curind asemanator cu o placa de retea. Conectarea prin cablu difera de cea prin telefon prin faptul ca ea este o legatura permanenta cu reteaua de cablu si nu poate fi inchisa. Pentru a intelege mai bine ofertele companiilor de cablu trebuie lamurita mai intii diferenta intre unitatile de masura folosite pentru viteza unei conexiuni si pentru marimea traficului printr-o conexiune deoarece aceste unitati de masura care se scriu aproape identic nu sint egale. Viteza unei conexiuni se masoara in Kilobits/sec (scris prescurtat Kb/s sau Kbps) sau Megabits/sec (scris prescurtat Mb/s sau Mbps). Traficul se masoara insa in Kilobytes/sec (scris prescurtat KB/s) sau Megabytes/sec (scris prescurtat MB/s). 1Byte (octet) = 8 bits (biţi). O viteza de 4Mbits/s (4Mbps) defineste un trafic de 500 KB/s si nu de 4MB/s. Deci un fisier de 4MB (marimea fisierelor si capacitatea mediilor de stocare se masoara in Bytes) nu se descarca in 1secunda, ci in 8 secunde. O viteza de 56 Kbps (specifica modemului de dial-up) implica un trafic de 7 KB/s (56 Kbps / 8). Lucurile stau similar si in cazul unitatilor de masura numite Megabit si Megabyte. Viteza conexiunii este variabila in functie de compania de cablu. Multe companii impun restrictii de viteza din considerente tehnice sau financiare. In general se spune ca viteza conexiunii prin cablu poate fi de 100 de ori mai mare decit a conexiunii printr-un modem dial-up de 28,8 Kbps, dar viteza reala nu atinge decit rareori un asemenea nivel (2,8 Mbps). Viteza variaza teoretic intre 128 Kbps si 30 Mbps pentru descarcare ("download"), fiind mai mica (dar tot de ordinul sutelor de Kbps - unitatilor de Mbps) pentru incarcare ("upload"). Modemurile speciale pentru cablu costa mai mult decit cele clasice si de cele mai multe ori sint inchiriate de catre companiile de cablu, pretul inchirierii intrind in tariful total al abonamentului. Aceasta practica nu este un cadou al companiilor de cablu cum s-ar putea crede. Modemurile inchiriate sint reglate dinainte in asa fel incit sa nu depaseasca o anumita viteza de conectare si sa contablizeze cu exactitate traficul prin ele. Unii utilizatori care cunosc un pic de tehnica sau consulta siturile Web specializate pot insa sa-si configureze modemurile in asa fel incit conexiunea sa atinga o viteza care sa depaseasca viteza propusa de companiile de cablu. Marea problema a retelelor de cablu este ca odata cu cresterea numarului utilizatorilor scade viteza de conectare, pentru ca latimea de banda se imparte la numarul de utilizatori activi la un moment dat in retea. De aceea companiile de cablu apeleaza la tot felul de trucuri, cum ar fi limitarea vitezelor de descarcare ("download") si incarcare ("upload") de date sau limitarea traficului de date la un anumit numar de MB pe luna, scopul final fiind de a nu scade prea mult viteza de conectare. Cel mai mare inamic al companiilor de cablu sint internautii care mentin un server in reteaua de cablu, lucru pe care toate companiile il interzic. Procesul de impunere a unei limite de viteza pentru o conexiune se numeste in engleza "capping" si se poate traduce in limba romana (conform dictionarului) prin "a pune capac". In consecinta procesul invers se numeste "uncapping" (scoaterea capacului). Inlaturarea limitarii de viteza are implicatii legale (posibilitatea de excludere din reteaua de cablu daca abonatul care o practica a fost prins) si morale (orice crestere de viteza a unui abonat se reflecta in general intr-o scadere de viteza a conexiunilor celorlalti abonati). Trebuie mentionat si faptul ca furnizorii de internet prin cablu monitorizeaza viteza conexiunii pentru fiecare abonat si intervin ori de cite ori observa o modificare suspecta a acesteia. Din aceasta cauza scoaterea capacului (daca este posibila) nu poate fi folosita decit pentru perioade scurte. Posibilitatea de modificare a limitarii de viteza a fost pusa in evidenta la unele tipuri de modemuri de cablu. Pe situl TCNiSO sint prezentate etapele scoaterii capacului pentru anumite tipuri de modemuri Motorola Surfboard. Alte informatii pot fi gasite pe situl Cable Guy de unde pot fi descarcate si citeva programe ce pot fi folosite pentru scoaterea capacului la modemurile care respecta standardul DOCSIS. Internautii care doresc sa afle mai multe detalii despre posibilitatea de a modifica limita de viteza a conexiunii lor pot sa se documenteze vizitind siturile aflate in sectiunea Legaturi a acestei pagini. De asemenea ei pot intra in contact cu internautii care au o experienta in domeniu participind la forumurile de discutii de pe siturile in cauza. Folosind motoarele de cautare pot fi gasite paginile care contin combinatii ale cuvintelor cable, modem, connection, uncapping. Alte mijloace de informare sint grupurile de discutii prin posta electronica (de ex. Yahoo Groups, unde trebuiesc cautate grupurile care contin in titlu cuvintele "cable" si "modem") si grupurile de discutii de pe Usenet ( de ex. comp.dcom.modem.cable ). In sfirsit, o ultima solutie pentru documentare este participarea la discutii pe canalele IRC care contin in titlul lor cuvintele "cable" sau/si "modem". O metoda perfect legala (si in acelasi timp morala) de imbunatatire a conexiunii prin cablu este optimizarea conexiunii cu ajutorul unor modificari facute in registrul Windows ("Windows Registry"). Pe situl Speed Guide la sectiunea Broadband se gasesc pagini unde sint detaliate modificarile care pot fi facute in registrul diverselor sisteme de operare (Windows Me, XP, etc.). De asemenea pot fi vizitate in acelasi scop siturile Tuning Guide si Cable Modems. |
||||||||||||||||||||||||
|
2002
Conectarea la internet prin cablu a fost
pina in anul 2002 extrem de scumpa si in acelasi timp dezavantajoasa din
punct de vedere al cuantumului traficului de date. Anul 2002 a
modificat semnificativ peisajul accesului la internet prin cablu, cel putin in Bucuresti
unde preturile au scazut semnificativ fata de anii precedenti, iar oferta s-a
diversificat.
2003 Anul 2003 promitea sa fie punctul de cotitura in existenta companiilor de cablu romanesti, care aveau posibilitatea sa intre si pe piata telefoniei fixe. Odata cu disparitia monopolului RomTelecom (RT) in domeniul telefoniei fixe incepind cu luna ianuarie 2003 companiile de cablu erau cele mai bine pozitionate pentru a oferi servicii si in acest domeniu. Citeva dintre acestea au anuntat ca vor incerca sa prezinte clientilor un pachet complex de servicii care sa cuprinda programe TV, telefonie fixa si acces internet la preturi atractive. Din nefericire anul 2003 a reprezentat un an dezamagitor atit din punctul de vedere al ofertei de internet prin cablu cit si din cel al ofertei de servicii alternative de telefonie fixa pentru convorbiri locale si interurbane. Companiile de cablu nu s-au grabit deloc cu modernizarea retelelor de cablu, lucru absolut necesar pentru a oferi servicii de telefonie si de internet. Chiar daca in unele zone reteaua a fost modernizata ea nu a fost data in folosinta, pastrindu-se in functiune reteaua veche. Daca este ceva imbucurator referitor la anul 2003 acesta este dezvoltarea retelelor de cablu asa-zise "de cartier". Aceste retele sint un exemplu de initiativa cetateneasca, pentru ca ele sint puse la punct de persoane particulare si ofera acces la internet prin cablu la un pret rezonabil. Majoritatea retelelor nu au o acoperire prea mare, ci se rezuma la citeva blocuri, insa exista si retele mari rezultate prin interconectarea citorva retele mai mici. Principiul de functionare al retelelor de cartier este foarte simplu. Se cumpara mai multe abonamente de internet prin cablu pentru persoane juridice, abonamente care sint mai scumpe dar care au avantajul ca au un trafic "nelimitat". Participantii la retea contribuie in mod egal la costul abonamentelor si cel al intretinerii retelei si sint impartiti in mai multe grupuri, fiecare grup folosind exclusiv unul din abonamentele la internet prin cablu. Aranjamentul astfel rezultat permite o conexiune decenta la internet la un pret foarte bun, in conditiile in care toti participantii la retea dau dovada de moderatie. Un avantaj deloc neglijabil este reprezentat de faptul ca unele din fisierele importante (softuri, petice pentru jocuri, fisiere audio sau video) sint descarcate o singura data de pe internet si apoi sint stocate pe un server de unde pot fi aduse foarte usor pe calculatorul personal de catre fiecare participant la retea. Internautii care au calculatoarele conectate la o retea pot de asemenea sa converseze intre ei in mod audio-video (mediataifas) sau sa participe la jocuri in sistem multijucator (multiplayer). Liste cu retelele aflate in functiune in diverse orase pot fi gasite la adresele : http://retele.dap.ro/ şi http://www.retele.net/ . 2004 Prima jumatate a anului 2004 nu s-a remarcat prin ceva deosebit in domeniul conectarii prin cablu cu exceptia faptului ca doua companii concurente, RDS si Astral s-au aliat pentru a cumpara un FSI mai mic si anume FX Communications. Aceasta manevra care poate parea surprinzatoare este inca o dovada a intelegerilor de culise care exista intre companiile de cablu, intelegeri care urmaresc mentinerea unui control strict asupra pietei de cablu si evitarea patrunderii unor noi concurenti pe aceasta. O firma straina (de ex. un fond de investitii) care ar fi cumparat FX Communications ar fi putut deveni in timp un concurent serios pentru RDS si Astral, ca urmare administratorii celor doua companii de cablu s-au inteles pentru a evita acest deznodamint care le-ar fi putut periclita cota de piata. Aceasta ipoteza nu este deloc fantezista, pentru ca trebuie mentionat ca fondurile de investitii straine detin deja pachete importante de actiuni (peste 25 %) atit la RDS cit si la Astral. A doua jumatate a anului 2004 a debutat cu modificari tarifare ale pachetelor oferite de RDS care au venit in sprijinul dorintelor clientilor. Toate pachetele au fost ameliorate d.p.d.v. al cuantumului de trafic lunar permis, insa cel mai mult au de cistigat cei care cumpara pachetele mai ieftine, pentru care traficul a crescut semnificativ. Astfel, cumparatorii pachetelor de 10,71 USD (9 USD fara TVA) beneficiaza incepind cu 5 iulie 2004 de un trafic lunar de 1 GB, fata de 500 MB cit era pina atunci. In mod similar cumparatorii pachetelor de 17,85 USD (15 USD fara TVA) beneficiaza incepind cu 5 iulie 2004 de un trafic de 2,5 GB lunar, fata de 1,5 GB cit era pina atunci. Viteza maxima de conectare a crescut si ea de la 128 Kbps la 256 Kbps. Aceste modificari sint cu atit mai remarcabile cu cit pretul pachetelor ieftine a ramas acelasi, iar cel al pachetelor scumpe a scazut putin. Mai ramine ca RDS sa creasca aria - destul de mica in prezent, fata de posibilitatile companiei - in care ofera serviciul de conectare la internet prin cablu, in asa fel incit sa profite de noile pachete tarifare cit mai multi dintre internautii romani. Satui de atita asteptare si de tarifele exorbitante ale RomTelecom multi dintre internauti se alatura retelelor de cartier (acolo unde acestea exista) sau initiaza ei insisi retele noi care pornesc de la un singur bloc si apoi se dezvolta progresiv. Este foarte posibil ca aceasta imbunatatire notabila a pachetelor de conectare sa fie in fapt o replica a RDS la dezvoltarea accelerata a retelelor de cartier incepind cu anul 2003. Astral a urmat exemplul RDS si incepind cu luna septembrie 2004 a dublat viteza maxima de conectare, care a ajuns astfel la 256 Kbps. De asemenea Astral a dublat cuantumul de trafic pentru abonamentul cel mai ieftin (1,5 GB fata de 0,6 GB) si i-a scazut pretul de la 22,61 USD la 14,28 USD. Consiliile de Administratie ale celor doua companii mari de cablu (RDS si Astral) au o politica de investitii care are ca punct central eliminarea oricarei forme de concurenta. Anul 2004 a fost punctat de cumpararea FX Internet (furnizor de acces internet) de catre Astral si RDS, de cumpararea Tourimex (companie de cablu) de catre RCS si de cumpararea PCNet de catre RDS (in acest ultim caz firma cumparata continua sa functioneze sub acelasi nume, insa cu un alt patronat). Companiile FX Internet si Tourimex ofereau acces la internet prin cablu, iar PC Net oferea internet prin DSL, deci toate erau companii concurente pentru Astral si RDS. Serviciul ADSL oferit de PCNet a fost dealtfel sistat in luna martie 2005, RDS propunind in schimb acces la internet prin cablu pentru clientii (in marea majoritate firme) avind contracte incheiate inainte de preluarea PCNet. Doar o parte dintre acestia au acceptat, pentru ca oferta de conectare prin cablu era mult mai putin atragatoare decit cea anterioara prin ADSL. Anul 2004 a fost un an in care evolutia internetului prin cablu se poate descrie cu un singur cuvint si anume "stagnare". In lipsa unei adevarate concurente, duopolul RDS - Astral pune in continuare pe primul plan politica de achizitii a potentialilor concurenti, in defavoarea largirii zonelor in care ofera acces la internet prin cablu. De exemplu, RDS a instalat in anumite zone din Bucuresti reteaua noua de cablu (pentru telefonie fixa si internet) la sfirsitul anului 2003, dar nu a pus-o in functiune nici macar la un an dupa aceea. Ritmul de infiintare si de crestere a retelelor de cartier a continuat neabatut si in anul 2004, evolutie favorizata in mod evident de incetineala cu care se misca RDS si Astral. Retelele de cartier s-au orientat foarte rapid si au reusit sa ocupe nisa de piata alcatuita din internautii care doresc sa scape de tarifele mari ale RomTelecom, dar care nu locuiesc intr-o zona unde sint disponibile ofertele marilor companii de cablu. 2005 La citeva zile de la inceputul anului a aparut noua oferta de conectare propusa de RDS, care prevede trafic nelimitat lunar la viteza de 128 Kbps, indiferent de varianta de abonament aleasa. Diferentierea intre abonamente se face pe baza cuantumului de trafic (2, 4, 8, 16 GB) care poate fi efectuat cu viteza maxima (256 Kbps). Aceasta noua oferta este benefica pentru abonatii RDS, insa scopul ei primordial nu este satisfacerea abonatilor, ci distrugerea retelelor de cartier. Pina in 2005 ofertele retelele de cartier aveau fata de ofertele RDS avantajul ca presupuneau trafic nelimitat, este adevarat ca la o viteza destul de mica, insa la un pret rezonabil. Acest mic avantaj facea ca unii internauti sa prefere oferta retelelor de cartier in dauna ofertei RDS, bineinteles in conditiile in care ea era disponibila in zona respectiva. Este deci de asteptat ca retelele de cartier sa isi piarda o parte din abonati, ceea ce va duce evident la slabirea lor financiara. Lipsa de fonduri suficiente va avea ca rezultat faptul ca retelele nu vor putea sa se mai extinda, deci "acapararea" de catre ele a unor parti din zonele controlate de RDS va inceta. Desi strategia RDS de subminare a concurentei este in spiritul unei economii de piata libere, in care iese cistigator acela care propune produsul cu cel mai bun raport calitate / pret, nu se poate sa nu se remarce faptul ca RDS amīnă la nesfīrşit in multe zone din Bucuresti si din ţară punerea in functiune a retelei modernizate deja instalate, in schimb incearca sa impiedice concurenta de a oferi servicii clientilor pe care compania RDS refuza sa īi serveasca. Tot in luna ianuarie Astral a cumparat compania Cable Vision of Romania de la RomTelecom, operatorul de telefonie fixa iesind de pe piata cablului, unde nu mai facea fata. Este posibil ca RT sa fi fost "amenintat" ca daca nu vinde CVR va pierde o afacere banoasa, pentru ca Astral va construi o retea paralela si va furniza CATV si internet la preturi mult mai bune. RomTelecom a preferat sa evite o confruntare pe care ar fi pierdut-o si in acelasi timp a mai facut rost de citeva milioane de dolari, extrem de necesari pentru peticirea bugetului companiei. De departe cea mai interesanta evolutie a pietei in anul 2005 a fost cumpararea companiei Astral de catre UPC, tranzactie care s-a aflat in pregatire pentru mai mult de un an. Partile au ajuns in final la un acord in luna iulie 2005 pentru pretul de 346 milioane EUR. Consiliul Concurentei a dat aviz favorabil tranzactiei in luna octombrie 2005 si ca urmare conglomeratul UPC-Astral a devenit cel mai important actor de pe piata de cablu detinind 30 % din aceasta, depasind cu 5 procente cota de piata a RDS. Cele doua companii vor functiona ca entitati separate (dar cu o conducere comuna) pentru inca maximum doi ani, dupa care compania Astral va fi desfiintata, conglomeratul urmind sa poarte numele de UPC. |
||||||||||||||||||||||||
|
Nota : In aceasta sectiune sint prezentate ofertele de acces la internet prin cablu, pentru ca in acest fel internautii sa afle daca au in localitatea lor o alternativa la internetul prin telefon (dial-up). Reprezentantii (sau clientii) companiilor de cablu care nu sint listate ma pot contacta la adresa de posta electronica, pentru a-mi indica paginile web unde sint detaliate ofertele. Cele mai importante oferte de conectare prin cablu sint prezentate mai jos, cu mentiunea ca toate tarifele includ si TVA (taxa pe valoarea adaugata), in valoare de 19 % (TVA este o taxa pe consum care ajunge la bugetul de stat). Compania Romania Data Systems (RDS) este un FSI care ofera acces la internet prin cablu si fibra optica la nivel national (in multe orase din tara). Conectarea se poate face doar in zona acoperita de reteaua companiei Romania Cable Systems (RCS), compania-mama a RDS, ce ofera televiziune prin cablu. Insa aceasta retea nu a fost pregatita pentru oferta de servicii internet decit in anumite parti din Bucuresti si din provincie, urmind ca in timp toata reteaua sa fie modernizata. Deci nu oriunde este prezenta reteaua de cablu RCS, este disponibil accesul la internet prin cablu sau fibra optica. Mai mult, chiar si dupa modernizarea retelei de cablu, care de obicei consta in inlocuirea retelei vechi cu una noua, nu este sigur ca accesul la internet prin cablu va deveni disponibil in viitorul foarte apropiat. RDS ofera doua categorii de abonament, una pentru cei care au si abonament la TV prin cablu, alta un pic mai scumpa pentru cei care doresc doar internet prin cablu, nu si TV. Abonatii la TV prin cablu trebuie sa aiba contracte incheiate cu firmele de cablu TV care se afla in proprietatea RCS (si anume RCS, TVS, TVH, TerraSat, Tourimex) pentru a putea beneficia de tariful ceva mai redus. Abonamentele Cable Link sint disponibile doar in anumite zone din reteaua de cablu RCS-RDS, deci trebuie mai intii sa verificam daca locuim intr-o astfel de zona. Facem acest lucru pe pagina web in care sint detaliate abonamentele, unde RDS pune la dispozitie un formular numit "Aria de Acoperire", aflat in partea din dreapta-sus a paginii. Facem mai intii clic pe sagetuta de linga meniul derulant "Oras", cautam daca orasul nostru este pe lista si daca il gasim facem clic pe el. Apoi completam cu datele corecte ale adresei noastre cimpurile "Sector" (daca e cazul), "Strada", "Nr.", "Bloc" si "Scara" si facem clic pe butonul "Verifica". In scurt timp vom primi un raspuns prin intermediul unei miniferestre in care sintem instiintati daca accesul la internet prin cablu este disponibil. Daca raspunsul e pozitiv nu ne ramine decit sa alegem varianta de abonament pe care ne-o putem permite d.p.d.v. financiar si sa mergem la sediul RDS din orasul nostru pentru a incheia contractul. Cable Link+ se adreseaza celor abonati si la TV prin cablu. Exista mai multe variante de abonament, care se deosebesc prin viteza maxima de descărcare. Traficul de date prin conexiune este nelimitat, indiferent de tipul de abonament.
Cable Link se adreseaza celor care doresc doresc exclusiv internet prin cablu, insa nu si TV. Conditiile sint identice cu cele prezentate la oferta Cable Link+, compania RDS indicind prin aceasta faptul ca ii favorizeaza pe cei care aleg si un abonament TV la una din firmele aflate in proprietatea sa.
Dupa cum se vede din tarifele de mai sus RDS īi obliga pe cei care nu doresc TV prin cablu sa plateasca in plus o suma aproape de contravaloarea unui abonament TV, fara insa a beneficia de el. Practica aceasta este des intilnita si la companiile de cablu din alte tari si se bazeaza probabil pe faptul ca un numar mai mare de abonati TV permite contracte mai avantajoase cu canalele de televiziune. Modemul este pus la dispozitie ("dat in custodie") gratuit de catre RDS, care pastreaza proprietatea asupra lui in cazul rezilierii contractului. Incepind cu 5 iulie 2004 RDS ofera pentru fiecare pachet de conectare prin cablu si un numar de minute gratuite pentru convorbiri telefonice in retelele RDS si RomTelecom, numarul de minute fiind bineinteles mai mare pentru pachetele mai scumpe. Abonamentele Fiber Link sint disponibile doar in anumite zone din orasele unde este activată reteaua de cablu RCS-RDS, deci trebuie mai intīi sa verificam daca locuim intr-o astfel de zona. Fiber Link este serviciul de internet furnizat pe suport de fibra optica si este denumit generic FTTB ("Fiber to the Buliding" - Fibra pina la Bloc). Practic RCS-RDS a creat in anumite orase retele alcatuite din tronsoane de fibra optica, tronsoane care merg pina la scara blocurilor, de unde se continua pina la fiecare apartament cu cite un cablu UTP. Abonatii la Fiber Link fac astfel parte dintr-o retea metropolitana (la nivel de oras) in care vitezele de transfer din interiorul retelei sint foarte mari, de nivelul vitezelor care exista in retelele de cartier (unde se pot transfera date cu viteze de pina la 100 Mbps). RCS-RDS a creat retele locale la nivel de orase in care vitezele de transfer interne variaza intre 30-50 Mbps (aceasta este viteza cu care se pot transfera fisiere intre abonatii Fiber Link). Transferul de date in afara retelei Fiber Link se realizeaza la viteze asemanatoare cu cele ale abonatilor Cable Link (intre 2-4 Mbps). Pe viitor RCS-RDS intentioneaza sa interconecteze intre ele orasele care au Fiber Link tot prin tronsoane de fibra optica si sa creeze astfel o "retea locala" la scara nationala. Acest proiect de interconectare a oraselor e inca intr-un stadiu incipient, dar este functional intre anumite orase mari. Fiber Link se adreseaza exclusiv celor abonati la TV prin cablu de la RCS-RDS. Serviciul are multe variante de abonament, care se deosebesc prin viteza maxima de descărcare ca și prin viteza maximă ce poate fi obținută īn interiorul rețelei RDS. Traficul de date prin conexiune este nelimitat, indiferent de tipul de abonament.
In cazul conectarii prin fibra optica nu este nevoie de modem. Compania UPC este o multinationala cu sediul central in USA care ofera acces la internet prin cablu in multe tari europene, uneori prin divizia sa specializata numita Chello. Conectarea prin cablu se poate face in zona acoperita de reteaua de cablu a companiei UPC, prezenta la nivel national (in multe orase din tara). Pentru a vedea daca locuim intr-un oras in care accesul la internet prin cablu este disponibil va trebui sa vizitam sectiunea sitului numita "Centre UPC", unde exista o pagina cu o mica harta a Romāniei impartita pe judete. Facem clic pe judetul in care locuim si va apare o lista ce contine orasele din judetul respectiv in care UPC pune la dispozitie serviciile sale (Televiziune, Internet si Telefonie). Pentru fiecare oras sint bifate doar serviciile care sint disponibile. Daca optiunea "Internet & Data" este bifata pentru orasul nostru, atunci inseamna ca avem posibilitatea sa ne conectam la internet prin reteaua de cablu UPC. Nu ne ramine decit sa telefonam la sediul filialei UPC din judetul (orasul) nostru pentru a vedea cind este posibil sa incheiem contractul. Atentie, reteaua UPC nu acopera un oras in intregime, exista portiuni unde abonarea nu e posibila. Abonamentul UPC Internet are 3 variante, toate cu trafic lunar nelimitat:
Nu se percepe taxa de conectare si nici chirie lunara pe modem. UPC ofera si posibilitatea de abonare la telefonie fixa furnizata prin cablu coaxial. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Ultima Actualizare : Noiembrie 2007 |
|
Copyright © 2000-2008 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés. |
|
Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu). |
|
Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor. |
|
Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Romānă īn Epoca Informaticii. |
| Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic in Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" si apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului si a fundalului paginilor sitului poate fi modificata in asa fel incit sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. In Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". In fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" si se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", dupa care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar daca este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea. |
bravenet.com