|
|
|
COMENTARII |
|
PĂRERI DESPRE SUBIECTE ACTUALE |
|
Intoxicarea cu Abur - 9 Iunie 2005 |
|
Autor : Alexandru Bogdan Munteanu |
|
Internautii romani au inceput deja
sa fie obisnuiti cu emisiile de abur propagandistic care sint lansate in
mod regulat in mass-media de catre departamentele de marketing ale
companiilor de telecomunicatii. Atunci cind citesti un comunicat de presa
sau un articol (niciodata critic, totdeauna publicitar) care are legatura
cu RomTelecom (RT) sau cu cablistii, mai ca iti vine sa intorci capul ca
sa nu te izbeasca in figura aburul degajat, reactie similara cu aceea de
evitare a damfului care iese din gura unui betiv incurabil. Textele despre
planurile companiilor sint vagi, lipsite de amanunte concrete si uneori
de-a dreptul mincinoase. Scopul lor nu este de informare, ci de
influentare a perceptiei publicului, prin metode care seamana cu acelea
folosite de specialistii in dezinformare din serviciile de spionaj.
Metodele de manipulare psihologica folosite de acestia din urma s-au
dovedit de multe ori a fi mai eficiente decit cele represive in ceea ce
priveste mentinerea in friu a tendintelor de revolta ale unei populatii
nemultumite de conditiile de viata. Jargonul spionilor foloseste pentru a
desemna astfel de metode notiunea de "intoxicare", denumire care a fost
aleasa prin analogie cu termenul folosit pentru a descrie actiunea de
otravire rezultata prin patrunderea in corp a unei substante nocive.
Diferenta este ca in cazul intoxicarii psihologice avem de-a face cu
inocularea anumitor idei care fac ca gindirea celui care este supus
manipularii sa devina necritica, iar actiunile sale sa poata fi ulterior
indreptate in sensul dorit de entitatea care efectueaza intoxicarea.
Companiile de telecomunicatii folosesc intoxicarea in doua scopuri mari.
Primul este de a altera mecanismele rationale ale gindirii clientilor in
asa fel incit acestia sa bage mina in buzunar pentru a plati abonamentele,
fara sa-si puna intrebari asupra corelatiei dintre caracteristicile
ofertei si pretul acesteia. Al doilea scop este acela de a pastra cu orice
pret clientii existenti, pentru ca ei sa nu "dezerteze" la concurenta,
bineinteles acolo unde aceasta exista. Cel mai complex si in acelasi timp indraznet experiment de intoxicare cu abur de pe piata romaneasca a telecomunicatiilor a fost declansat in luna mai 2005 si el vizeaza schimbarea imaginii companiei Cosmorom. Soarta acestui operator de telefonie mobila reprezinta intruchiparea perfecta a consecintelor lipsei de competenta manageriala dusa la stadiul de artă in sine. Lansarea intirziata, lipsa de fonduri suficiente pentru extinderea rapida a ariei de acoperire, existenta unei piete deja dominata de alti doi operatori mult mai bine organizati, incapacitatea managerilor RT de a concepe o strategie de contracarare a concurentei, toate aceste cauze au facut ca proiectul Cosmorom sa esueze in scurt timp si sa intre intr-o stare de moarte clinica. Mentinerea in viata a companiei Cosmorom a fost posibila doar prin transfuzii de capital provenite de la RT, care s-au dovedit insa insuficiente pentru resuscitarea "bolnavului", dar au agravat starea de sanatate economica a donatorului, pina la punctul in care si acesta din urma a ajuns in pericol de extinctie. Foarte multa vreme subiectul Cosmorom a fost unul tabu pentru managerii RT si ca urmare slujitorii acestora care manevrau tastele calculatoarelor la ziarele cu profil economic au evitat sa isi dea cu parerea asupra lui si sa puna intrebari asupra strategiei de viitor in ceea ce il priveste. Cosmorom era oaia neagra a familiei OTE, ferita de lumina reflectoarelor pentru a nu strica impresia despre ceilalti membri ai familiei, evitindu-se astfel intrebarile despre posibilitatea ca sub invelisul de normalitate al membrilor sanatosi sa nu se ascunda cumva aceleasi tare care erau atit de manifeste la Cosmorom. Vestile despre relansarea Cosmorom, echivalenta cu insanatosirea sa mult asteptata, au circulat de multa vreme, fiind alimentate de comentarii ale propagandistilor RT gazduite cu generozitate de presa dornica sa faca pe plac unuia din sponsorii publicitari cei mai importanti. Insa faptul ca dupa fiecare nou anunt de redresare iminenta nu se intimpla nimic a facut ca nimeni sa nu mai ia in seama minciunile debitate cu nonsalanta de aburitorii de la RT. Probabil ca situatia Cosmorom ar fi ramas inghetata pe termen nelimitat daca nu s-ar fi apropiat cu pasi repezi termenul listarii la bursa a actiunilor RT, stipulat in contractul de privatizare. Listarea la bursa ar fi fost pentru RT echivalenta cu sinuciderea si managerii de la OTE stiau asta mai bine decit oricine altcineva. De aceea ei au aminat cit au putut acest eveniment, apelind la toate metodele de santaj (amenintarea cu aruncarea in strada a angajatilor in prag de alegeri) si coruptie (mituirea factorilor de decizie) pe care le aveau la dispozitie. Cu toate acestea presiunile asupra conducerii OTE venite din partea statului roman s-au accentuat, pentru ca guvernantii in cautare disperata de venituri cu care sa astupe gaurile bugetare doreau sa lichideze cit mai curind participarea la o firma (RomTelecom) care devenea din ce in ce mai evident ca are un viitor incert. In anul 2004 conducerea RT a comandat un studiu la o banca internationala pentru a vedea exact care sint posibilitatile de redresare pentru Cosmorom. Studiul urma sa fie facut public iar managerii RT s-au angajat fata de guvern sa puna in aplicare recomandarile lui. Totul nu a fost decit un nou balon de sapun pentru ca studiul a fost tinut secret, iar RT si-a uitat promisiunile catre guvernanti, mai ales ca acestia erau mult mai "sensibili" acum, fiind in cautare de sponsori pentru campania electorala care se apropia. Noua guvernare instaurata in 2005 a reusit performanta negativa de a impune intr-un timp record o masura economica (cota unica de impozitare) al carei efect asupra bugetului a fost dezastruos. Cum banii care au ramas in buzunarele afaceristilor si nu au mai mers la buget trebuiau recuperati de undeva, guvernul si-a intors privirea catre compania RT care a fost somata sa rezolve situatia operatorului de telefonie mobila pentru a putea fi listata la bursa sub o imagine de companie solida, nu slabita de donatiile de bani catre nevolnica sa surată, Cosmorom. Luati prin surprindere, managerii RT au inceput sa scoata aburi si pe urechi, contaminīndu-l chiar si pe ministrul telecomunicatiilor care sustinea la unison cu acestia ca există discutii cu operatori puternici, dornici sa cumpere Cosmorom pentru ca astfel sa se lanseze pe piata romaneasca in scopul cuceririi ei. Bineinteles ca nici nu putea fi vorba de asa ceva, totul era doar o tentativa disperata de a atrage atentia companiilor de telefonie europene puternice, poate-poate una din ele s-ar fi īnfipt in ţeapa ascuţită cu grijă de cei de la OTE. Si asta pentru ca OTE nu ar fi vindut niciodata unei companii straine pachetul de control (51 %) la Cosmorom, pentru ca ar fi riscat astfel īnteţirea competitiei in domeniul telefoniei mobile, care ar fi dus la scaderea tarifelor sub cele ale telefoniei fixe, moment in care RomTelecom ar fi fost condamnata la disparitie. Scopul OTE era ca in colaborare cu statul roman, transformat in complice la actiunea de ţepuire, sa gaseasca o companie care sa cumpere cu bani multi un pachet de actiuni minoritar. Banii obtinuti ar fi fost probabil folositi pentru relansarea Cosmorom, in acest fel OTE asigurindu-se ca nu baga nici un ban, dar beneficiaza ca actionar majoritar de reusita actiunii de relansare. Socoteala de la Atena nu se potriveste cu cea de la Berlin, iar visele OTE de a gasi niste fraieri cu bani s-au destramat facind loc realitatii crude, anume ca povara Cosmorom nu putea fi trecuta in cīrca altuia. Insa ea nu putea fi nici lasata mai departe pe umerii RT, pentru ca aceasta companie ar fi sucombat la primul gong care ar fi semnalat deschiderea sesiunii bursiere de tranzactionare a actiunilor ei. Si atunci s-a apelat la binecunoscuta metoda a suveicii, adica de transfer a datoriilor de la o firma dintr-un grup la alta, in asa fel incit sa li se piarda urma si lumea sa uite complet de ele. Compania OTE a trebuit in cele din urma sa-si asume preluarea pachetului majoritar de actiuni ale Cosmorom, dar a recurs la un subterfugiu facind in asa fel incit pachetul majoritar sa fie cumparat de CosmOTE, divizia sa de telefonie mobila. Este interesant de mentionat faptul ca la inceputul anului 2004 conducerea CosmOTE si-a exprimat dezinteresul fata de preluarea Cosmorom, insa lucrurile s-au schimbat atunci cind OTE a impus noi manageri mult mai servili, care au fost de acord sa contribuie la acoperirea gaurii de 200 de milioane USD, suma la care se ridicau datoriiile Cosmorom. Acordul intre companiile-surori RT si CosmOTE a fost semnat la sfirsitul lunii mai 2005, toate ziarele romanesti umplindu-se de aprecieri entuziaste referitoare la aceasta tranzactie, in fapt o noua escrocherie pe spinarea bietului contribuabil roman. Daca inainte de luna mai 2005 Cosmorom era detinut in proportie de 99% de RomTelecom, dupa aceasta data actionariatul era format din 70 % CosmOTE si 30 % RomTelecom, in plus CosmOTE urmind sa asigure administrarea societatii si finantarea ei ulterioara. In contul pachetului majoritar de actiuni CosmOTE a scos din buzunar 120 de milioane EUR, necesari pentru plata datoriilor catre furnizorii de echipamente, care se impacientau din ce in ce mai mult si amenintau probabil ca vor da la iveala artificiile financiare facute de OTE la cumpararea de echipamente, manevre cu iz penal care au dus la pagubirea bugetului de stat in folosul companiei grecesti. Scazind din cele 200 mil EUR contributia CosmOTE de 120 mil EUR, rezulta ca mai ramineau de acoperit 80 mil EUR. In comunicatul emis dupa incheierea tranzactiei se spunea ca datoriile au fost platite, mai putin vreo 18 mil EUR, dintre care 16 mil EUR sint catre OTE (a se remarca faptul ca OTE nu a sters datoriile Cosmorom si aşteaptă sa īi fie platite). Facind o socoteala simpla (80-18) rezulta ca statul roman a suportat 62 mil EUR din datoria Cosmorom, probabil iertīnd compania de plata datoriilor acumulate catre bugetul de stat. Afacerea cea mai proasta a fost deci facuta de statul roman, care fiind actionar cu 46 % la RT era actionar cu acelasi procent si la Cosmorom. Dupa noua structura a actionariatului statul roman mai detine la Cosmorom doar vreo 10 % din actiuni, restul de 36 % fiind cedate generos (fara nici o pretentie financiara) catre CosmOTE. In concluzie statul roman nu numai ca a platit aproape o treime din datoriile Cosmorom, dar in plus si-a diminuat si pachetul de actiuni pina la un procent nesemnificativ. In contrast cu acest aspect CosmOTE a platit doua treimi din datorie, dar macar a devenit actionar majoritar. In mod normal statul roman ar fi trebuit sa-si mareasca pachetul de actiuni cu o cota proportionala cu contributia sa la plata datoriilor. Guvernantii isi inchipuie probabil ca o sa-si "scoata pīrleala" odata cu vinzarea celor 46 % din actiunile RomTelecom pe care statul roman le mai detine inca. Trebuie insa sa remarcam si ultima gaselnita geniala a guvernantilor, aceea a infiintarii Fondului de Investitii "Proprietatea" pentru despagubirea fostilor proprietari carora nu le pot fi inapoiate bunurile (locuinte, terenuri, etc.) in natura. In locul proprietatilor oamenii nu vor primi bani, ci actiuni la diversele societati comerciale la care statul inca mai detine partcipatiuni, intre care si RomTelecom. Actiunile nu vor putea fi transformate in bani imediat, ci numai dupa trecerea unei perioade de timp, de circa un an si jumatate. Cu alte cuvinte oamenii vor putea sa-si vinda actiunile RT doar peste vreo doi ani de acum incolo, timp in care sint toate sansele ca RT sa dea faliment. Iata de ce sint atit de grabiti guvernantii de a lista RT la bursa, pentru ca sa nu fie prinsi ei īnşişi cu actiunile unei companii falimentare in buzunar. Insa ce te poti astepta de la un prim-ministru implicat in afacerea SAFI, unul din cele mai mari crahuri financiare din Romania, pentru care nu a fost nimeni pedepsit ? Revenind la Cosmorom trebuie subliniat faptul ca succesul relansarii acestei companii nu este nici pe departe o certitudine. In pofida promisiunilor aburitoare potrivit carora planul de afaceri al Cosmorom prevede investitia a 400 mil EUR in urmatorii trei ani, este putin probabil ca acesti bani sa capete consistenta reala, pentru ca managerii CosmOTE nu sint atit de prosti incit sa-si pericliteze afacerile profitabile din Grecia, Bulgaria, Macedonia, Albania pentru a mentine pe linia de plutire o companie a carei soarta este pecetluita demult. Nimeni nu isi inchipuie ca Orange si Connex, operatorii de telefonie mobila care formeaza practic un duopol pe piata romaneasca (95% din piata) vor sta cu miinile in sīn si se vor uita cum Cosmorom le acapareaza clientii existenti sau potentiali. Nu trebuie uitat ca in spatele celor doi operatori amintiti se afla France Telecom (Orange) si Vodafone (Connex), doua companii mult mai puternice decit OTE. Reactia Orange si Connex la oferta Cosmorom va fi prompta, asa cum a fost si atunci cind la inceputurile sale Cosmorom a introdus taxarea la secunda. Ziarele au mentionat ca este posibila repetarea situatiei din Grecia, unde OTE a ajuns pe primul loc la telefonia mobila, dupa ce a plecat de pe locul trei. Poate ca asa stau lucrurile in Grecia, insa in Romania Cosmorom are de surmontat un handicap important, anume ura populatiei fata de companiile OTE si RT, ambele fiind socotite responsabile de frinarea dezvoltarii internetului romanesc prin tarife foarte mari la telefonia fixa. Sigur ca este posibil ca OTE sa incerce sa propuna pachete complete care sa cuprinda telefonie fixa (RT), telefonie mobila (Cosmorom) si internet prin ADSL, insa este greu de crezut ca le vor putea propune la tarife convenabile, mai ales tinind cont ca telefonia fixa este tarifata foarte scump fata de cea a cablistilor. Insa concurenta va putea sa le contracareze prin alcatuirea de pachete care sa cuprinda telefonie mobila + ADSL, pentru ca este foarte probabil ca atit Connex cit si Orange sa se implice pe piata de ADSL. In fapt Connex este cel mai mare FSI prin dial-up si va avea mai mult ca sigur o oferta de ADSL in curind, iar Orange probabil ca va profita de experienta France Telecom in domeniu pentru a-si pune la punct propria oferta de ADSL. In pofida celor declarate de managerii RT, aceasta companie nu-si va diminua cel mai probabil aportul la finantarea Cosmorom, doar ca o va face mai pe ascuns, prin intermediul fondurilor care vor fi transferate catre OTE. Este posibil ca pina la sfirsitul acestui an RT sa anunte o noua majorare a abonamentului si a tarifului convorbirilor locale. Majorarile au inceput deja, dar "pe şest", pentru īnceput trecindu-se la marirea importanta a tarifului pentru conectarea la internet fara abonament (serviciul ClickNet Start). Bineinteles ca RT a pus imediat in functiune departamentul de intoxicare, care s-a grabit sa mascheze marirea tarifului prin lansarea unui concurs cu premii (numit ClickNet Bonus), care se va desfasura timp de cinci luni, incepind chiar cu 1 iulie 2005, ziua in care intra in functiune majorarile tarifare. Speranta RT este ca lumea sa se gindeasca la premii si sa treaca cu vederea cresterea tarifului cu 20% in intervalul orar 08.00-20.00 (L-V) si cu 35 % in intervalul orar 20.00-08.00 (si in week-end). Cu astfel de mariri enorme suma totala pentru premiile scoase ca momeala se va amortiza extrem de repede. Expresia "Timeo danaos et dona ferentes" ("Ma feresc de greci si atunci cind fac daruri"), conceputa acum doua mii de ani, este de o actualitate surprinzatoare si pare a caracteriza perfect atitudinea pe care trebuie sa o aiba clientii RT fata de strategia tarifara a acestei companii. Proiectul de relansare a Cosmorom este unul indraznet, in masura in care isi va depasi consistenta vaporoasă actuala si se va concretiza. Insa trecerea Cosmorom de la starea de "gaura neagra" a bugetului RT la cea de "stea" pe firmamentul telefoniei mobile romanesti nu este deloc usoara si exista riscul ca in fapt steaua Cosmorom sa aiba o existenta scurta si sa sfirseasca apoteotic intr-o explozie demna de cea a unei supernove. |
|
Copyright © 2000-2007 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés. |
|
Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu). |
|
Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor. |
|
Alegerea terminologiei este explicată īn materialul Limba Romānă īn Epoca Informaticii. |
|
Situl se gaseste la adresele : si http://muntealb.bravehost.com |
| Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic in Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" si apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului si a fundalului paginilor sitului poate fi modificata in asa fel incit sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. In Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". In fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" si se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", dupa care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar daca este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea. |
bravenet.com