|
|
|
COMENTARII |
|
PĂRERI DESPRE SUBIECTE ACTUALE |
|
Aduceţi Degrabă Sîrma Lată - 9 Aprilie 2005 |
|
Autor : Alexandru Bogdan Munteanu |
|
Unul dintre avantajele oferite de internet este faptul ca informatia la
care ai acces este nu numai disponibila foarte rapid, dar in plus este si
actualizata continuu. Pe internet exista deci un flux constant de
informatii care te pot ajuta de exemplu sa vezi ce se mai intimpla in alte
tari si sa faci comparatii cu situatia din tara in care locuiesti la acel
moment. Evident ca aceste comparatii nu sint intotdeauna favorabile,
dar ele iti permit sa analizezi cauzele pentru care te afli intr-o
situatie dezavantajoasa fata de alti contemporani ai tai ce locuiesc pe
alte meridiane. Pornind de la concluziile ce rezulta in urma analizei poti
eventual sa iei masuri pentru a-ti imbunatati confortul existential, in
asa fel incit sa nu mai resimti o senzatie de inferioritate fata de alte
persoane, al caror singur merit este ca s-au nascut (sau au emigrat)
intr-o tara in care mecanismele de reglare a mediului politico-economic
functioneaza ceva mai bine. Oricine a urmarit evolutia conectarii la internet in Europa sau USA in ultimii ani nu a putut sa nu remarce intensificarea "razboiului" economic existent pe piata internetului de mare viteza. Companiile care furnizeaza internet prin cablu si cele care furnizeaza internet prin DSL sint intr-o competitie din ce in ce mai acerba pentru cistigarea de abonati. Toate mijloacele legale (dar uneori si cele aflate la limita legii) sint puse la bataie, iar ofertele de conectare au conditii din ce in ce mai avantajoase. Ofertele simple de internet au fost inlocuite mai peste tot cu unele ce presupun furnizarea triadei ITT (Internet - Televiziune - Telefon) la preturi foarte bune. Siturile avind ca tematica internetul in banda larga prezinta in permanenta caracteristicile noilor oferte si citindu-le ajungi sa te intrebi pina unde se va merge cu escaladarea concurentei. Vitezele de ordinul sutelor de kilobiţi pe secunda (kbps) nu mai sint demult la ordinea zilei atunci cind vine vorba de descarcarea de fisiere de pe internet. Megabitii sint acum unitatea de masura asociata cu vitezele conexiunilor si ca urmare ei sint protagonistii principali in lupta departamentelor de marketing ale furnizorilor de servicii internet (FSI) pentru cistigarea de clienti. Ierarhia tarilor in care exista cele mai bune oferte de conectare a suferit si ea schimbari importante. Desi USA a fost prima tara in care conexiunile de mare viteza au devenit disponibile pentru utilizatorii casnici, ea este acum depasita de trioul compus din Japonia, Coreea de Sud si Franta, tari care conduc acum plutonul locatiilor celor mai rivnite de catre internautii de pretutindeni. Pentru internautii romani (admiratori nemarginiti ai usamericanilor, in marea lor majoritate) este surprinzator elanul luat de Franta in ceea ce priveste internetul de mare viteza, dar putini stiu ca el este rezultatul unor decizii politice luate cu buna stiinta, care au permis functionarea fara piedici a mecanismelor concurentiale existente in orice economie de piata. A asista din Romania la emulatia prezenta in rindurile internautilor europeni si usamericani care au posibilitatea de a alege dintre mai multe oferte de conectare, care de care mai avantajoasa, este un exercitiu dureros. Ai impresia ca esti obligat sa colectezi apă cu linguriţa dintr-o baltă statută, in timp ce doi metri mai incolo unii se aprovizionează cu canistra de la un şuvoi masiv si proaspăt, la care tu nu ai acces. In plus tu esti obligat sa platesti foarte mult pentru cantitatea infima pe care o iei, iar ceilalti platesc doar cu ceva maruntis pentru o cantitate mult mai mare. Oricit de calm ai fi, nu ai cum sa nu te simti frustrat de aceasta situatie, care pare a se prelungi la nesfirsit si pe care simti ca nu o poti schimba. Cum este deci posibil ca in unele tari conectarea la internetul in banda larga sa fie mai ieftina ca in Romania si in acelasi timp mult mai rapida? Raspunsul este foarte simplu, in tarile respective exista concurenta intre furnizorii de internet prin cablu (cablisti) si cei prin DSL (deselisti), situatie care nu este intilnita in Romania, unde conectarea prin DSL este inaccesibila pentru utilizatorii casnici. Absenta DSL-ului este cu atit mai surprinzatoare cu cit s-ar putea scoate profituri mari in situatia actuala, caracterizata de faptul ca zona de acoperire a internetului prin cablu este inca destul de redusa, inclusiv in orasele mari. Tehnologia DSL presupune folosirea firelor de cupru folosite pentru telefonia fixa obisnuita. De ce nu exista nici o firma care sa incerce sa cistige internautii satui de conexiunea prin dial-up, dar pentru care internetul prin cablu nu este disponibil? La aceasta intrebare este greu de raspuns. Dupa liberalizarea pietei telefoniei fixe din anul 2003 au aparut o multime de operatori alternativi, insa toti s-au orientat catre telefonia interurbana si internationala, generatoare de profituri imediate. Nici macar unul nu a sesizat potentialul pe termen lung pe care il are tehnologia DSL in Romania, spre deosebire de ceea ce s-a intimplat in Franta, unde toti operatorii alternativi si-au bazat de la inceput strategia de dezvoltare pe DSL, tehnologie capabila sa satisfaca necesitatile de informare (internet), divertisment (TV) si comunicare (telefon) ale oricarei persoane traind in secolul 21. Sa se fi transmis lipsa de vizune de la managerii RomTelecom (RT) la managerii operatorilor alternativi de telefonie fixa? Nu sint acestia capabili sa vada o posibilitate de cistig care le este la indemina? Bucla locala (legatura dintre centralele telefonice si locuintele oamenilor) a fost deregularizata, iar RT este obligata sa ofere acces la ea oricarui operator alternativ, evident contra cost. In mod normal ar fi trebuit sa avem acces la internet prin ADSL de la o multime de operatori alternativi. Prima companie care ar fi putut sa puna la dispozitie conectarea prin ADSL ar fi trebuit sa fie chiar RT, insa nu a facut-o tocmai din cauza situatiei financiare foarte grave in care se afla, ca si a calculelor meschine pe care le fac administratorii acestei companii. Managerii RT stiu ca disponibilitatea pe scara larga a ADSL-ului va duce la scaderea pina aproape de zero a venturilor enorme provenite de la internautii care se conecteaza prin dial-up. Desi nu s-au oferit niciodata date concrete, eu estimez (in mod complet speculativ) ca 20% din veniturile RT provin de la cei care se conecteaza la internet prin dial-up. Disparitia acestei surse de venit ar dezechilibra intr-adevar la inceput balanta financiara a RT, insa trebuie tinut cont de faptul ca daca RT nu ofera ADSL cit mai repede exista riscul sa isi piarda complet abonatii, care vor migra catre companiile de cablu ce ofera si ele telefonie fixa, la tarife chiar mai mici decit ale RT. Deci RT se afla intre ciocan si nicovala, putind sa piarda 20% din venituri daca introduce ADSL-ul sau cel putin 50% daca nu il introduce. Insa ADSL-ul va genera profit, deci pierderile initiale se vor recupera intr-un timp relativ scurt. Dar bineinteles ca managerii executivi ai RT si cei care le gireaza actiunile (membrii Consiliului de Administratie) nu sint indeajuns de competenti pentru a sesiza falimentul companiei lor, care se apropie cu pasi repezi. Ei cred ca salvarea companiei va veni de la jumatati de masura cum este cea cu introducerea tarifului forfetar lunar pentru conectarea dupa ora 20.00. Eu sint absolut sigur ca majoritatea internautilor romani nu au fost entuziasmati de noua oferta RT, care le permite sa consume internet ceva mai ieftin, insa tot cu lingurita si numai seara. Singura companie care sesizase ca ADSL-ul este o solutie de viitor a fost PCNet, unul dintre pionierii furnizarii de servicii internet din Romania. Vestea ca RDS a cumparat PCNet la sfirsitul anului 2004 probabil ca i-a intristat pe toti cei care sperau ca mai devreme sau mai tirziu PCNet va avea o oferta si pentru utilizatorii casnici, nu numai pentru companii. Mie personal decizia actionarilor majoritari de la PCNet de a-si vinde compania, mi s-a parut a fi una foarte proasta, in conditiile in care ADSL-ul se impune peste tot in Europa ca principala tehnologie pentru internetul de mare viteza. Poate ca o decizie mai inteleapta ar fi fost fi vinderea doar a unei parti din actiuni (eventual chiar pachetul majoritar, 51%) catre o companie straina specializata in ADSL. Piata romaneasca de telecomunicatii este atractiva pe termen lung, tinind cont de numarul populatiei in comparatie cu alte tari din Europa de Est. Este greu de crezut ca nu ar fi fost nimeni interesat de patrunderea pe aceasta piata prin intermediul unui FSI romanesc care avea deja o mare experienta in domeniu. Pentru ca una este daca eu, ca persoana particulara, ma apuc sa le scriu companiilor care ofera ADSL in Franta pentru a le atrage atentia asupra pietei romanesti de telecomunicatii si alta daca un FSI ca PCNet i-ar fi contactat si le-ar fi propus o colaborare bazata pe estimari concrete asupra profiturilor generate de potentialul de dezvoltare a acestei piete. Intre timp RDS a facut ceea ce se putea presupune de la inceput cu noua sa achizitie, adica a intrerupt furnizarea de internet prin ADSL. Cumpararea PCNet de catre RDS a fost deci o simpla masura de eliminare a unui concurent care prezenta potentialul de a ajunge lider de piata prin asocierea cu o companie straina. Situatia din Romania nu se va schimba daca internautii romani vor ramine ca si pina acum intr-o stare de amortire fata de ce se intimpla pe piata internetului de mare viteza. Dupa cum se vede, RT nu are de gind sa ofere conectare prin ADSL pentru abonatii casnici in viitorul apropiat, iar companiile de cablu sint angrenate in proiecte păguboase cum este cel al televiziunii prin satelit ("direct-to-home"). Toate companiile de telecomunicatii romanesti îi pun pe internauti pe ultimul loc al listei lor de prioritati. A venit deci momentul ca ei sa le raspunda cu aceeasi moneda, participind la Campania Anti-RomTelecom si la Campania Anti-Cablisti. ========================================= Anexez mai jos un scurt schimb de mesaje avut la sfirsitul lunii martie 2005 cu internautul V.D., care locuieste in orasul Strasbourg din Franta. ========================================= Interesant Salut, ======================================== Re:Interesant Sint intrucitva la curent
cu ceea ce se intimpla in Franta in domeniul internetului de mare viteza.
Am citit zilele trecute o analiza comparativa a
ofertelor de conectare
prin cablu si DSL si tot ce pot sa spun este ca evolutia din domeniu in ultimii citiva ani
este intr-adevar remarcabila. Imi aduc aminte ca in anul 2000 citeam pe
internet mesajele de pe forumurile unor asociatii ale internautilor
conectati prin cablu si lucrurile nu stateau deloc bine (arie de acoperire
redusa, servicii de calitate slaba, etc.), asemanator deci cu situatia din
Romania de acum. Aparitia conectarii prin DSL si faptul ca FranceTelecom
(FT) nu le-a pus bete in roate operatorilor alternativi a facut ca acum
Franta sa fie lidera europeana in ceea ce priveste internetul in banda
larga. Un rol major pentru situatia foarte buna de acum l-a avut aparitia
concurentei intre cablu si DSL si bineinteles faptul ca statul francez
(actionar majoritar la FT din cite stiu eu) si-a dat seama ca internetul
este cheia dezvoltarii economice viitoare. Alexandru Bogdan Munteanu |
|
Copyright © 2000-2007 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés. |
|
Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu). |
|
Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor. |
|
Alegerea terminologiei este explicată în materialul Limba Română în Epoca Informaticii. |
|
Situl se gaseste la adresele : si http://muntealb.bravehost.com |
| Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată în Display Properties. Alternativ se poate face clic in Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" si apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului si a fundalului paginilor sitului poate fi modificata in asa fel incit sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. In Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". In fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" si se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", dupa care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar daca este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea. |
bravenet.com