untitled

COMENTARII

PĂRERI  DESPRE  SUBIECTE  ACTUALE
 

Epopeea RomTelecom - 24 Februarie 2003

Autor : Alexandru Bogdan Munteanu

INTRODUCERE
    Compania RomTelecom (RT) a avut o existenta zbuciumata in ultimii ani, trecind prin nenumarate crize, insa nimic din ce a fost nu se va putea compara cu criza existentiala care se profileaza la orizont. Incepind cu anul 2003 piata telefoniei fixe din Romania s-a liberalizat ceea ce inseamna ca orice companie va putea desfasura activitate in acest domeniu, iar RT va trebui sa invete sa supravietuiasca intr-un climat concurential.

    RomTelecom a fost de la infiintare si pina la privatizarea ei partiala in postura de monopol pe piata telefoniei fixe. Acest lucru a generat nenumarate avantaje pentru RT dintre care cel mai important a fost fixarea discretionara a preturilor pentru serviciile oferite, fara teama ca o companie concurenta va oferi aceleasi servicii la preturi avantajoase. In plus RT si-a permis sa nu ia in seama protestele clientilor nemultumiti de nivelul tarifelor si de calitatea serviciilor oferite de RT, acestia neputind apela la serviciile unei companii concurente. RT a fost totusi un monopol de stat pina la privatizarea sa ceea ce inseamna ca nu a avut chiar puteri discretionare asupra politicii de stabilire a tarifelor. Inainte de 1989 pretul convorbirilor telefonice locale era convenabil si ca urmare multi romani (dar mai ales multe romance) stateau zilnic la taifas fara teama notei de plata de la sfirsitul lunii.

    In perioada cit a fost controlata de stat (guvern) RT nu a putut insa sa dispuna de toti banii incasati din abonamente si din notele telefonice, o parte din acestia mergind la bugetul de stat pentru a fi investiti in domeniile care aveau nevoie de sprijin financiar. Din acest motiv nu s-au facut prea multe investitii in largirea si modernizarea retelei telefonice si in cresterea numarului de centrale telefonice. Cei care doreau sa-si instaleze un post telefonic erau de cele mai multe ori obligati sa astepte citiva ani pentru acest lucru. Acest lucru a generat pe de o parte sentimente de frustrare din partea populatiei iar pe de alta parte a generat un fenomen de coruptie din ce in ce mai raspindit in rindul angajatilor RT.

    Daca inainte de 1989 nemultumirea fata de activitatea RT nu s-a manifestat in nici un fel, lucrurile s-au schimbat radical in anii 90. Din cauza cresterii numarului de firme nevoia de posturi telefonice a crescut si ea, iar din aceasta cauza coruptia din interiorul RT a luat amploare. Ca urmare presiunea pentru privatizarea RT, vazuta si ca o solutie de diminuare a coruptiei, a crescut. Trebuie mentionat faptul ca guvernele din prima jumatate a anilor 90 nu s-au grabit cu privatizarea RT pentru ca aceasta era o companie ce aducea profit care putea fi folosit discretionar de catre guvernele respective.   

 

PRIVATIZAREA  ROMTELECOM
    Exista mai multe motive invocate in sprijinul deciziei de neincepere a discutiilor privind privatizarea RT la inceputul anilor 90, insa este foarte clar pentru oricine faptul ca a fost o decizie politica proasta pentru ca a fost irosit momentul in care marile companii internationale de telefonie erau dispuse sa investeasca sume mari de bani in tarile foste socialiste. In momentul in care s-a luat in sfirsit decizia de a privatiza RT climatul general de afaceri in domeniul telecomunicatiilor era deja afectat de prabusirea spectaculoasa a valorii la bursa a actiunilor companiilor de telecomunicatii. Majoritatea dintre acestea au decis sa foloseasca fondurile pe care le aveau pentru consolidarea situatiei lor financiare si nu pentru investitii in cumpararea de actiuni ale companilor aflate pe calea privatizarii.

    Dupa alegerile din 1996 guvernul a fost format din reprezentanti ai Conventiei Democratice din Romania (o coalitie de partide de centru si centru-dreapta dintre care cele mai importante erau Partidul National Taranesc Crestin-Democrat si Partidul National Liberal) si ai Partidul Democrat (un partid de centru-stinga). Pe parcursul intregii campanii electorale partidele din CDR dar si Partidul Democrat au pus un accent deosebit pe necesitatea privatizarii marilor companii de stat spunind ca statul este cel mai prost administrator si ca singura solutie de iesire din criza economica este privatizarea pe scara larga. In anii urmatori a iesit insa la iveala neputinta coalitiei CDR-PD de a-si urma propriul program politic pentru ca guvernele care s-au succedat timp de patru ani nu au reusit sa privatizeze decit putine companii mari iar privatizarile infaptuite s-au dovedit a fi niste privatizari paguboase pentru statul roman si in consecinta si pentru populatie.

    RT nu a facut exceptie de la aceasta stare de lucruri. Privatizarea RT este inca si astazi invaluita in mister. Pe marginea acestei privatizari nu a fost o dezbatere publica serioasa niciodata, iar in mass-media s-au discutat mai ales aspectele scandaloase ale ei ca de exemplu cuantumul comisioanelor incasate de politicienii care s-au ocupat de ea. Guvernantii din acea perioada sustin ca privatizarea rapida a RT era neaparat necesara pentru ca Romania avea mari datorii de platit unor creditori externi si deci era nevoie urgenta de valuta pentru a impiedica intrarea economiei in colaps si prabusirea nivelului de trai. Aceasta explicatie poate fi acceptata insa ceea ce este inacceptabil este desfasurarea privatizarii intr-o atmosfera lipsita de orice transparenta ca si cum cetatenii Romaniei nu trebuiau informati despre privatizarea uneia din cele mai mari companii romanesti. Responsabilii dinspre partea romana au fost ministrul telecomunicatiilor (Sorin Pantis - membru PNL) , presedintele Fondului Proprietatii de Stat (Radu Sirbu - membru PNTCD) si primul ministru (Radu Vasile - membru PNTCD in acea perioada, actualmente membru PD). Principalul negociator al partii romane a fost ministrul telecomunicatiilor care poate fi socotit fara indoiala "artizanul" si principalul responsabil pentru privatizarea RT.

    A incerca sa scoti la iveala adevarul despre privatizarea RT semana intrucitva cu cercetarea circumstantelor in care s-au produs evenimentele din 1989. In ambele cazuri intelegerea fenomenului este impiedicata de pastrarea in secret a documentelor care ar putea aduce clarificari.Despre privatizarea RT s-a scris destul de mult si s-a vorbit inca si mai mult. Pe parcursul anilor au fost cel putin zece emisiuni de televiziune unde s-a incercat aflarea adevarului cu ajutorul unora dintre cei implicati.

    Contractul de privatizare a RT este insa tinut secret pentru cetatenii Romaniei desi ministrul  telecomunicatiilor responsabil cu privatizarea (Sorin Pantis) il flutura pe la diverse mese rotunde si spunea ca poate fi consultat de oricine si chiar va fi dat publicitatii. Se pare insa ca in contractul respectiv este o clauza care spune ca daca una din parti face public contractul va avea de platit o suma enorma de bani celeilalte parti. Ca urmare este foarte putin probabil ca acest contract sa vada vreodata lumina zilei. Partea secreta a contractului cuprinde conditiile impuse de cumparator (compania OTE) care in mod sigur sint atit de scandaloase incit dezvaluirea lor ar genera instantaneu un val de indignare in rindul populatiei. Exista insa si parti ale contractului care sint publice si ele vor fi discutate in continuare.

    In faza de dinaintea privatizarii guvernul roman a apelat la serviciile unei firme de consultanta usamericane (Goldman Sachs) a carei sarcina era sa se ocupe de organizarea licitatiei in urma careia sa fie vindute o parte din actiunile RT. Ca un fapt divers (dar care ne ajuta sa intelegem mai bine culisele privatizarii RT) o data cu marile scandaluri financiare din USA din anul 2002 a iesit la iveala faptul ca firmele de consultanta sint interesate in principal de comisionul pe care-l primesc si mai putin de corectitudinea sau viabilitatea afacerilor pe care le intermediaza. In cazul privatizarii RT firma de consultanta avea interesul sa se realizeze cu orice pret privatizarea caz in care primea drept comision un anumit procent din costul tranzactiei. Este posibil ca firma de consultanta sa fi sesizat ca privatizarea RT nu va fi o afacere buna pentru nici una din parti dar in cazul ca semnala acest lucru pierdea o mare parte din bani si ar fi fost nevoita sa astepte alte negocieri de privatizare la care nu ar fi fost sigura ca ar fi fost aleasa pentru intermedierea acestora. Aceasta firma a facut deci tot posibilul sa convinga partea romana ca trebuie sa mearga inainte cu privatizarea desi situatia pe plan international era total nefavorabila unei privatizari avantajoase pentru statul roman. Presa romana a demonstrat cu argumente faptul ca activitatea companiei de consultanta a fost necorespunzatoare, neprofesionista si favorabila companiei OTE.

    Pentru cumpararea actiunilor RT s-au aratat la inceput interesate si citeva companii de telecomunicatii importante ca de exemplu France Telecom si Deutsche Telekom. Ulterior acestea s-au retras din competitie, din motive pe care nu le-au dat publicitatii. Care au fost cauzele acestei retrageri nu se poate sti precis, fostul ministru al telecomunicatiilor sustine ca respectivele companii nu erau dispuse sa faca oferte interesante din cauza lipsei lor de fonduri la acea data. Este posibil insa si ca respectivele companii sa nu fi dorit sa investeasca sume mari in economia romaneasca, caracterizata de o mare instabilitate, de o inflatie mare si de un haos legislativ desavirsit. Este la fel de probabil ca aceste companii sa nu fi avut incredere in guvernantii romani de la acea data, care chiar daca erau autodeclarati campioni ai moralitatii nu au facut altceva decit sa continue traditia de coruptie a guvernarilor anterioare. Ca urmare unele companii puteau sa ia in calcul si faptul ca vor participa la o licitatie trucata, iar daca ar fi pierdut licitatia prestigiul lor ar fi avut de suferit. Aceste temeri nu erau neintemeiate, ele au fost adeverite de licitatia trucata desfasurata ulterior cu ocazia privatizarii companiei "Tutunul Romanesc".

    In urma retragerii majoritatii companiilor care isi aratasera la inceput interesul pentru cumpararea RT s-a ajuns la situatia in care in cursa nu a mai ramas decit un singur participant si anume compania greceasca de telecomunicatii OTE. Oferta acesteia nu era deloc avantajoasa pentru statul roman dar contrar oricarei judecati lucide s-a luat decizia politica de a vinde RT fara a mai incerca organizarea unei alte licitatii. Profitind de faptul ca a ramas singura in cursa compania OTE a reusit sa impuna in contractul final clauze care in mod normal ar fi fost considerate inacceptabile.

    Un aspect anecdotic dar intrucitva revelator asupra modului in care OTE a abordat licitatia de privatizare a RT este si faptul ca OTE a format un tandem impreuna cu o firma usamericana numita SBC care urma sa administreze RT in numele OTE dupa incheierea contractului dintre OTE/SBC si statul roman. Probabil ca aceasta asociere a contat mult in ochii partii romane care din admiratie sau servilism are o sensibilitate deosebita fata de tot ce este usamerican. Spre surpriza multora, la scurt timp dupa terminarea negocierilor finale dintre OTE/SBC si statul roman firma usamericana si-a vindut catre OTE cota de actiuni cumparate la RT si s-a retras definitiv din tranzactie. Motivele acestei decizii ramin si ele invaluite in mister. Putem presupune ca SBC a participat la licitatie in tandem cu OTE doar pentru a impresiona partea romana in asa fel incit OTE sa poata sustine ca aduce administratori priceputi din USA si nu din Grecia. In aceasta situatie SBC probabil ca nu a investit nici un ban in actiunile RT, banii cu care a cumparat cota sa de actiuni fiind de fapt tot banii OTE pe care aceasta companie i-a recuperat (minus comisionul platit SBC) o data cu retragerea firmei usamericane. O a doua posibilitate este ca OTE a promis SBC ca ea va administra RT dar s-a razgindit dupa definitivarea tranzactiei. Compania usamericana si-a dat seama ca daca OTE va fi cea care va administra RT atunci aceasta administrare va fi catastrofala si a preferat sa se retraga fara a inregistra pierderi financiare.

    Contractul dintre staul roman si OTE stipuleaza ca OTE trebuie sa plateasca o suma de 675 de milioane de dolari (337 milioane bani gheata, restul fiind reprezentati de investitii promise de OTE) in schimbul careia primeste proprietatea asupra unui cuantum de 35% din actiunile RT la care se adauga dreptul de uzufruct pentru inca 16% din actiunile RT. Cu alte cuvinte OTE plateste o suma de bani pentru 35% din actiunile RT dar primeste gratis dreptul de folosinta si pentru alte 16%. In acest fel OTE detine practic controlul asupra 51% din actiunile RT fiind proprietara doar a 35% din ele. Orice actionar care detine controlul asupra 51% din actiunile unei companii isi poate impune politica sa administrativa si echipa de conducere indiferent de optiunile altor actionari.

    In plus fata de acest aranjament extrem de pagubos pentru statul roman OTE a mai primit gratis o licenta de folosinta exclusiva a benzii de 1800 MHz pentru infiintarea unui operator de telefonie mobila. Insa cea mai impovaratoare clauza a contractului si cea care a avut impactul cel mai negativ asupra populatiei romane a fost fara indoiala aceea potrivit careia OTE va detine timp de patru ani monopolul in privinta telefoniei fixe.

    Citeva din clauzele secrete ale contractului de privatizare au iesit totusi la iveala in cursul discutiilor televizate pe tema privatizarii RT. Una dintre acestea prevedea ca statul roman nu poate lista la bursa actiunile RT decit cu acordul OTE. Si mai importanta este insa clauza potrivit careia doar OTE si statul roman au dreptul sa detina un cuantum mai mare de 7% din actiunile RT. Cu alte cuvinte orice companie sau persoana interesata sa cumpere actiuni RT nu poate detine mai mult de 7% din acestea, lucru care face ca sa se transforme practic in "sponsor" al politicii administrative impusa de OTE fara sa aiba practic vreun cuvint de spus in administrarea companiei.

    La sfirsitul anului 2002 OTE a devenit proprietara a 54% din actiunile RT in urma unei actiuni de marire de capital (prin emitere de noi actiuni) la care s-a adaugat plata a 31 de milioane de dolari catre statul roman (pentru un procent de 3% din actiunile detinute de acesta).
 

STRATEGIA  IN  DOMENIUL  TELEFONIEI  FIXE  SI  A  INTERNETULUI
    Dupa privatizare s-au succedat mai multe echipe de conducere in care cele mai importante posturi au fost ocupate intotdeauna de administratori greci. Politica administrativa impusa de toate aceste echipe s-a evidentiat prin lipsa de viziune si de flexibilitate in conditiile in care tocmai aceste doua elemente trebuie sa caracterizeze strategia de dezvoltare a unei companii. Viziunea clara a evolutiei pietei este esentiala pentru definirea strategiei pe termen lung iar flexibilitatea este esentiala pentru adaptarea activitatii unei companii la fluctuatiile pietei. Atitudinea administratorilor greci a fost determinata de faptul ca majoritatea activitatilor RT nu s-au desfasurat intr-un climat concurential deci produsele companiei nu a fost supuse mecanismelor economiei de piata. Aceasta administrare nu a facut decit sa anchilozeze compania si astfel sa-i reduca potentialul de a supravietui dupa instaurarea unei adevarate competitii.

    Strategia echipei de conducere a RT a avut de la inceput un singur obiectiv si anume recuperarea cit mai rapida a sumelor investite pentru cumpararea celor 35% din actiunile RT. Cea mai mare parte din banii incasati pe abonamentele si notele telefonice trebuiau sa se intoarca in Grecia la compania mama OTE. O parte redusa din acesti bani urma sa fie investita in proiectele de infrastructura (construirea de centrale telefonice, etc.) care erau prezente in contractul cu statul roman.Teama conducerii OTE era ca nu cumva RT sa dea faliment inainte ca OTE sa-si fi recuperat banii investiti. S-a trecut deci la o "terapie de soc" care a constat in cresterea brusca si enorma a tarifelor pentru convorbirile telefonice.Pentru prima data in istoria RT romanii nu au mai putut sa stea de vorba la telefon decit platind niste sume exagerat de mari. Adminstratorii greci ai RT nu au gresit atunci cind au luat in calcul la stabilirea tarifelor telefonice faptul ca romanii au reputatia de a fi facuti din mamaliga si ca pot suporta absolut orice fara sa cricneasca. Nu a existat nici un protest, nici din partea asa-zisei societati civile nici din partea politicienilor. Populatia s-a vazut abandonata pe mina administratorilor RT atit de cei pe care i-a ales in parlament cit si de cei care se considerau constiinta morala a societatii romane. Dupa prima crestere masiva a tarifelor strategia administratorilor RT in privinta telefoniei fixe a constat exclusiv in cresterea moderata a tarifelor, crestere care a fost pusa in practica in mod periodic.

    Trebuie spus ca OTE si-a indeplinit intr-un anumit procent obligatiile stipulate prin contractul cu statul roman in sensul ca in prezent instalarea unei linii telefonice este posibila in timp scurt de la depunerea unei cereri.

    Oricine priveste paginile web cu tarife ale companiilor de telefonie din Europa observa ca fiecare propune mai multe optiuni de abonament in asa fel incit clientii individuali sa-si poata alege cea mai buna optiune in functie de modul in care utilizeaza telefonul (convorbiri in special seara, in week-end, etc.). Oferta de abonamente a RT se rezuma la doua : abonamentul social (pentru cei cu venituri reduse) si cel obisnuit (pentru toti ceilalti). Aceasta oferta extrem de saraca ilustreaza a nu stiu cita oara dezinteresul administratorilor RT fata de dorintele clientilor lor.

    Internetul este o retea globala de informatie care este accesibila cu ajutorul unui calculator personal si a liniei telefonice. Costul internetului (lasind de-o parte costul calculatorului) este dat in proportie de 90% de tariful telefonic, dat fiind ca un minut de conectare la internet este echivalat cu un minut de convorbire locala. Strategia adoptata in privinta internetului a fost de departe cea mai nociva pentru romani. Internetul a luat avint in toate tarile lumii si este privit ca o utilitate care ne ofera informatie prin intermediul calculatorului personal la fel cum reteaua de energia electrica ne ofera curent electric la priza din casa. Administratorii RT au avut de la inceput obsesia de a stopa dezvoltarea internetului in Romania si de a face ca acesta sa fie privit ca un lux accesibil doar celor bogati.
 

STRATEGIA  IN  DOMENIUL  TELEFONIEI  MOBILE
    Strategia adoptata in domeniul telefoniei mobile ilustreaza cel mai bine capacitatea manageriala a echipei de conducere a RT in conditiile in care sint nevoiti sa ia decizii intr-un climat concurential. Piata de telefonie mobila era la sfirsitul anilor 90 in formare si se stie ca aceasta este perioada cea mai buna pentru a atrage clienti. Dar administratorii RT nu au fost dispusi sa investeasca bani multi in propriul operator de telefonie mobila pentru care obtinusera gratuit licenta de functionare.

    Prima greseala a fost deci faptul ca lansarea serviciului de telefonie mobila al RT (numit Cosmorom) s-a petrecut foarte tirziu, cam la un an de la privatizarea RT.In acest timp Connex si Dialog (liderii pietei de telefonie mobila din Romania) au luptat din rasputeri pentru a-si aloca o cota cit mai mare din piata si au investit sume importante pentru atragerea clientilor si pentru dezvoltarea retelelor in asa fel incit sa acopere o arie cit mai mare din teritoriul Romaniei. RT a facut deci cadou celor doi operatori un ragaz esential care le-a permis sa-si consolideze pozitia de lideri in domeniu.

    Totusi chiar si in aceasta situatie RT avea posibilitatea sa-i prinda din urma pe liderii pietei de telefonie mobila din Romania. Administratorii RT nu au avut insa vointa sau capacitatea intelectuala care sa le permita sa isi dea seama ca trebuie sa investeasca rapid in dezvoltarea Cosmorom. Acest serviciu a fost lansat cu mare publicitate insa clientii potentiali si-au dat seama repede ca nu au nimic de cistigat daca se aboneaza la Cosmorom. Preturile erau la nivelul ofertelor concurentei dar Cosmorom avea marele dezavantaj ca nu putea fi folosit decit in citeva orase mari spre deosebire de concurenta ale carei servicii puteau fi folosite practic in majoritatea regiunilor tarii.

    Administatorii Cosmorom nu au inteles ca trebuie sa ofere avantaje palpabile clientilor potentiali chiar si cu pretul unui deficit mare la inceput. Un astfel de avantaj ar fi fost de exemplu un cost scazut al convorbirilor care aveau loc intre abonatii Cosmorom si cei ai retelelor Connex si Dialog. La momentul aparitiei Cosmorom toti posesorii de telefoane mobile utilizau una din cele doua retele amintite mai sus. De obicei convorbirile care au loc in interiorul unei retele (intre doi abonati Connex de exemplu) sint cu 50% mai ieftine decit cele care au loc intre retele (intre un abonat Connex si un abonat Dialog). Din cauza faptului ca piata era impartita in mod egal intre Connex si Dialog un abonat la Dialog avea deci cam 50% sanse sa sune tot un abonat Dialog realizind astfel o economie. Un abonat Cosmorom se afla insa de la inceput intr-o postura dezavantajoasa pentru ca majoritatea persaoanelor pe care le putea suna erau abonati ai retelelor concurente deci era obligat sa plateasca pentru majoritatea convorbirilor sale tariful inter-retele si nu cel intra-retea. Administratorii RT nu au sesizat sau nu au luat in consideratie faptul ca acest lucru reprezenta unul din obstacolele mari aflate in fata unui potential client care ar decide sa se aboneze la Cosmorom. Ei ar fi putut sa stabileasca pentru o perioada de 1-2 ani un tarife inter-retele apropiat de tariful intra-retea. Insa cea mai importanta greseala ramine lipsa de investitii in infrastructura retelei Cosmorom care sa fi permis acoperirea rapida a unei parti cit mai mari din teritoriul Romaniei.

    Lipsa de atractivitate pentru clienti a serviciului Cosmorom nu a nelinistit prea mult echipa de conducere a RT care a continuat sa subventioneze servicul de telefonie mobila cu banii incasati de la abonatii la telefonia fixa. Sumele de bani alocate Cosmorom au fost suficiente pentru a pastra acest servicu in viata insa nu si pentru a-i permite sa se dezvolte si sa devina viabil. Deznodamintul aventurii numite Cosmorom nu va fi o surpriza pentru nimeni in conditiile in care numarul de utilizatori a scazut de la 200.000 la citeva zeci de mii in perioada 2001-2003.

    La inceputul anului 2003 chiar si administratorii RT si-au dat seama ca a continua sa subventioneze Cosmorom ar insemna sa puna in pericol chiar si viabilitatea RT. Ca urmare s-a decis abandonarea acestui serviciu si investirea a 500 de milioane de dolari in cumpararea pachetului majoritar de actiuni la un serviciu concurent. Cum Orange (noua denumire a serviciului Dialog) este proprietate a France Telecom cumpararea lui iese din discutie fiindca FT nu este interesata sa-si abandoneze investitia. Ar ramine deci serviciul Connex insa este greu de crezut ca proprietarii sai vor vinde pachetul majoritar pentru o suma atit de mica mai ales in conditiile in care serviciul este lider de piata in Romania si este bineinteles profitabil (chiar daca in prezent are datorii enorme).

    Raminerea RT pe piata telefoniei mobile in Romania este extrem de problematica pentru ca si acei 500 de milioane de dolari disponibili pentru cumpararea de actiuni nu exista in momentul de fata.OTE planuieste sa faca o majorare de capital la RT (cresterea numarului de actiuni) si sa vinda actiunile ca sa obtina acesti bani. Ramine de vazut cine se va incumeta sa cumpere actiunile respective tinind cont de faptul ca in doi-trei ani este posibil ca ele sa nu valoreze nici cit bucata de hirtie pe care sint tiparite. Si asta pentru ca administratorii RT au dovedit ca nu au fost in stare sa mentina pe linia de plutire o companie (Cosmorom) care activa intr-un mediu concurential. Ce garantie ar avea investitorii in actiuni ale RT ca nu se va intimpla acelasi lucru si cu aceasta, dat fiind faptul ca piata de telefonie fixa s-a liberalizat ?
 

VIITORUL  COMPANIEI  ROMTELECOM
    OTE nu a venit in Romania pentru a pune in practica o administrare a RT de tip occidental (flexibila, care ia in calcul intotdeauna necesitatile clientilor) ci una de tip oriental (despotica, orientata exclusiv pe imbogatirea cit mai rapida pe seama clientilor). Acest tip de administrare a fost posibil si a dat rezultatele scontate in conditiile in care RT a fost intr-o pozitie de monopol pe piata telefoniei fixe. Incepind cu a doua jumatate a anului 2003 vor incepe sa apara ofertele de telefoniei fixa ale firmelor concurente. Aceste oferte vor fi cu 30-50 % mai ieftine decit oferta RT incercind astfel sa atraga cit mai multi dintre clientii RT. Cum administratorii RT nu vor putea sa scada tarifele la convorbirile locale (din cauza datoriilor mari a caror scadenta se apropie) este deci posibil ca anul 2004 sa fie inceputul sfirsitului pentru RT, iar anul 2005 sa aduca falimentul acestei companii.

[ PAGINA GAZDĂ ] [ LEGĂTURI ] [ MANUALE ] [ INTERNET ] [ ARTICOLE ] [ COMENTARII ] [ DISCUŢII ] [ TRADUCERI ] [ ŞTIRI ] [ CONTACT ] [ DESPRE SIT ]

Copyright © 2000-2007 MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb (Alexandru Bogdan Munteanu).

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Alegerea terminologiei este explicată în materialul Limba Română în Epoca Informaticii.

Situl se gaseste la adresele : si http://muntealb.bravehost.com

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată în Display Properties. Alternativ se poate face clic in Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste optiunea "Text Size" si apoi se face clic pe optiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului si a fundalului paginilor sitului poate fi modificata in asa fel incit sa respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. In Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe optiunea "Internet Options". In fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" si se bifeaza casuta "Ignore colors specified on Web pages", dupa care se apasa pe butonul "OK". Se procedeaza similar daca este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se inlatura bifarea.

Flux RSS

Web Hosting · Blog · Guestbooks · Message Forums · Mailing Lists
Allwebco Web Templates · Build your own toolbar · Site Building Articles · Audio, Fonts, Clipart
powered by a free webtools company bravenet.com